Metoda de predare-învățare, bazată pe probleme (PBL), implementată la câteva specialități din cadrul a șase universități din Republica Moldova, trebuie extinsă la nivelul întregului sistem de învățământ, pentru a-l racorda la cerințele pieței muncii. Opiniile au fost expuse miercuri, 25 octombrie, la o conferință de presă la IPN, de către reprezentanții instituțiilor de învățământ universitar, care au pus în aplicare, de la 1 septembrie, metoda PBL, centrată pe student, pe lucrul individual, cu mai puțină teorie, în care profesorul își asumă rolul de mentor.
Universități implicate sunt: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Academia de Studii Economice, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți.
Larisa Bugaian, prorector UTM, a spus că trecerea la metoda PBL este o cerere din partea societății. Dânsa susține că învățarea tradițională este bazată pe memorizare, iar noua metodă are o abordare bazată pe lucrul în echipă și rezolvarea problemelor întâlnite în procesul de studiu. „Înseamnă că nu se învață numai din cărți, se învață şi unul de la altul”, a spus Larisa Bugaian.
Mihail Gavriliuc, prorector al USMF „Nicolae Testemiţanu”, a spus că în cadrul instituției pe care o reprezintă proiectul va fi extins la mai multe facultăți, deoarece îmbunătățește modalitatea de pregătire a noilor specialiști. „Nu poate fi modificat din start tot programul universitar. Vor fi analizate beneficiile acestui prim pas şi treptat se va extinde”, a declarat Mihail Gavriliuc.
Liliana Țurcan, conferențiar universitar la USM, a spus că activitățile noii metode de învățare-predare vor duce la pregătirea unor buni specialiști care vor putea face faţă problemelor care vor apărea în timpul serviciului.
Dumitru Ciorbă, șef de departament la Facultatea de calculatoare, informatică și microelectronică de la UTM, a spus că noua metodă presupune multă muncă, cere un comportament mai activ din partea studenților ca să obțină succesele pe care și le doresc. Dânsul spune că astăzi angajatorii recurg la noi practici de angajare, de aceea sistemul de învățământ trebuie schimbat reieșind din aceste cerințe.
Angela Solcan, decanul Facultății de business și administrare a afacerilor de la ASEM, a remarcat faptul că studenții ASEM, participanți la program, în timpul studiilor vor exersa în baza unor probleme reale, nu inventate, care pot apărea în timpul orelor de muncă. „Probleme care există în mediul real și pot fi soluționate de studenți, iar rezultatele să fie utile mediului de afaceri”, a opinat Angela Solcan.
Andrei Popa, rector al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, a spus că Republica Moldova are studenţi buni, deştepţi, care trebuie determinaţi să meargă la astfel de programe, să însuşească materia de care au nevoie şi să obţină o calificare mai mare.
Ina Odinokaia, șef de catedră la Facultatea de drept a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, a spus în context că astfel de programe schimbă strategiile şi metodele de lucru. Totodată, creează deprinderi în rândul studenţilor în luarea deciziilor, în dezvoltarea abilităţilor de comunicare, iar atunci când aceștia vor merge să se angajeze în câmpul muncii se vor încadra în colectiv mai eficient.
Implementarea noii metode de predare-învățare PBL este parte a programului Uniunii Europene „Erasmus+” și a fost lansată în 2015. Bugetul proiectului este de peste un milion și jumătate de euro.
