Măsurile speciale de investigații aplicate de oamenii legii, în majoritatea cazurilor, reprezintă o ingerință în viața privată a persoanelor, însă fără aceasta nu ar fi posibilă combaterea activității criminale. Opinia aparține conferențiarului universitar al Institutului Național de Informații și Securitate al SIS, Vitalie Sîli și a fost exprimată în cadrul unei mese rotunde, organizate de Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice.
Potrivit statisticilor prezentate, anul trecut au fost autorizate peste cinci mii de măsuri speciale de investigații, printre care interceptarea convorbirilor telefonice, urmărirea vizuală, supravegherea domiciliului, transmite IPN.
Vitalie Sîli a spus că fără aplicarea măsurilor speciale de investigații, din cauza metodelor ascunse utilizate de către infractori la săvârșirea crimelor, depistarea și combaterea activităților criminale ar fi greu de realizat sau chiar ar fi imposibile. Potrivit lui, cel mai frecvent sunt aplicate măsuri precum interceptarea convorbirilor telefonice, urmărirea vizuală, supravegherea domiciliului.
Conferențiarul universitar al Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare”, Boris Glavan, a menționat că legea privind activitatea specială de investigații vine în contradicție cu alte acte, iar ofițerii de investigație deseori nu-și pot face meseria. Dacă acționează în conformitate cu legea în baza căreia își desfășoară activitatea, o altă lege îi împiedică să o facă, iar pentru că nu își îndeplinesc obligațiile de serviciu, sunt sancționați disciplinar sau chiar concediați.
Potrivit lui Valeriu Cuşnir, profesor universitar la Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, actuala lege admite exagerări. Dacă până în 2012 măsurile speciale de investigație aplicate erau publice, acum acestea se aplică mai mult în secret.
