Societatea din Republica Moldova nu este mai fragmentată decât alte societăţi europene, aceasta are o culoare şi un profil specific, dar nu prezintă elementele unei patologii a divizării. O parte din explicaţie vine din cultura politică a cetăţeanului care este un element important pentru orice societate. Ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, a expus această opinie în cadrul discuţiei publice cu tema „Relaţiile moldo-române: evoluţii, aşteptări, măsurători ale calităţii”, organizate de Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova.
În opinia ambasadorului, societatea din Republica Moldova este fragmentată ca orice societate. Potrivit lui, dacă ar exista societăţi monolitice, politica ar fi imposibilă pentru că aceasta se bazează pe realitatea unor societăţi fragmentate, a unor societăţi compuse din comunităţi de interese. „A căuta o unitate artificială pentru societatea din Republica Moldova este un proiect şi el artificial, care nu poate duce nicăieri”, a spus Marius Lazurca.
Potrivit ambasadorului, este regretabil că majorităţile migrează destul de masiv, că nu există o majoritate solidă, incontestabilă, pe baza căreia un şir de partide poate să formuleze un proiect de ţară. „Avem vreme de câţiva ani majorităţi pro-europene la nivelul societăţii. După câţiva ani, din cauza dezamăgirii, avem majorităţi eurosceptice. După părerea mea, sentimentul european este prevalent în Republica Moldova, care este o ţară şi o comunitate politică fundamental europene”, a notat Marius Lazurca.
Potrivit lui, societatea moldovenească este actualmente tensionată, dar situaţia nu trece peste limitele culturii politice caracteristice ţărilor civilizate. „Manifestaţia recentă, din 24 aprilie, şirul lung de proteste în stradă sunt un indicator al nemulţumirii unui părţi importantă a comunităţii politice din Moldova. Dar niciodată această revoltă nu s-a manifestat ca luptă a unei părţi a societăţii din Republica Moldova împotriva altei părţi. Deşi, poate, condiţiile ar fi fost propice acum, când tensiunile sunt atât de vizibile, ceea ce dovedeşte că echilibrul, stabilitatea, înţelepciunea, calmul sunt trăsături ale comunităţii politice ale Republicii Moldova”, a declarat Marius Lazurca.
Potrivit lui, un alt indicator subordonat primului se referă la faptul că niciodată, în ciuda tensiunilor din societate, acestea nu s-au manifestat sub forma unui conflict interetnic. „Revolta care s-a exprimat în stradă nu a luat chipul tensiunii interetnice. Aceasta spune multe, dincolo de anumite stereotipuri despre pacea interetnică. Minorităţile etnice din Republica Moldova se simt bine tratate, se simt parte a comunităţii, sunt înserate în destinul comun. Ceea ce este un lucru bun”, a afirmat ambasadorul.
Discuţia publică de vineri, 29 aprilie este ediţia LIII-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfăşurat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
