De la izbucnirea războiului, retorica ucraineană a evoluat de la rezistență, la eliberare, iar acum predomină narativul victoriei. O spune directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Marin Gherman. În timpul dezbateri publice, organizată de Agenția de presă IPN, Marin Gherman a menționat că narativele celui de-al Doilea Război Mondial au reapărut atât în Rusia, cât și în Ucraina. Ambele state fac apel la apărarea patriei, însă marea diferență este că Rusia este un stat care atacă, iar Ucraina un stat care se apără.
Potrivit directorului Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, în prezent, omenirea se află la marginea unei schimbări de epocă. Marin Gherman și-a exprimat speranța că în bătălia pentru ordinea mondială, normele dreptului internațional și supremația legii vor prima. Potrivit lui, retorica celui de-al Doilea Război Mondial a reapărut și este intens folosită atât de Rusia, cât și de Ucraina.
„Acum, pe de o parte, observăm la Moscova narațiuni despre necesitatea de a apăra țara de NATO și UE, promovate intens de propaganda rusă. Este construit mitul Rusiei care este „asediată din toate părțile de imperialiști americani, susținuți de naziștii ucraineni”. După noțiunea „operațiune militară”, Rusia recurge din nou la marea narațiune despre apărarea patriei. Putin spune că trebuie să ne mobilizăm ca să ne apărăm patria de inamici. Este o narațiune nouă și justifică necesitatea înrolării bărbaților în armată. Și Ucraina folosește acum narațiunea istorică de apărare a patriei, mobilizând societatea. Acum în Ucraina apar comparații Hitler-Putler, rasiști-naziști. Sunt folosite aceleași clivaje, dar în alt scop. Rusia invadează Ucraina, iar Ucraina se apără. Unii au inițiat agresiunea, alții se apără”, a spus Marin Gherman.
Marin Gherman a menționat că Ucraina, după atacul Rusiei din 2014, s-a desprins definitiv de nostalgia față de perioada sovietică. Din 2015, ziua de 9 mai a fost reformulată în ziua victoriei asupra nazismului, fiind exclusă sintagma „Marele Război pentru Apărarea Patriei”.
„În urma experiențelor negative cu Rusia din 2014 încoace, Ucraina a pășit mult înainte, dacă facem o comparație cu Republica Moldova. Dar exista și în Ucraina nostalgie și nostalgici, Crimeea a fost anexată relativ ușor de Rusia pentru că propaganda rusă a cules roadele nostalgiei după URSS. Nostalgia după URSS este un element de ocupare și invadare a unui stat. Putin și propaganda rusă folosește la maximum această nostalgie, creând confuzii, de parcă Rusia de astăzi este Uniunea Sovietică ”, a mai spus Marin Gherman.
Marin Gherman a menționat că societatea ucraineană este pregătită pentru o victorie în războiul cu Rusia, narativul înfrângerii Rusiei fiind tot mai des folosit în presă și discursurile oficiale.
„Dacă la început oamenii erau în mare parte dominați de ideea rezistenței, iar acest cuvânt era peste tot în presă și în discursurile președintelui, ulterior, Ucraina a ieșit din faza rezistenței și a intrat în faza eliberării, concomitent cu susținerea armată din partea Occidentului, iar acum narațiunea de bază este victoria. Trendul este unul pozitiv. De aceea Putin recurge la șantaj energetic, terorism energetic, șantaj nuclear, bombardarea capacităților energetice ale Ucrainei pentru a minimiza entuziasmul cauzat de unele operațiuni de contraofensivă reușite ale Ucrainei. Cert este că sunt mai multe războaie care se desfășoară concomitent, militar, simbolic, energetic, informațional”, a punctat directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți.
Dezbaterea la tema „Cine și de ce a pornit Cel de al Doilea Război Mondial? Mituri propagandistice ca sursă a nostalgiei după URSS”, este ediția a 6-a din ciclul „100 de ani de URSS și 31 de ani fără URSS: Nostalgia după Himere”. Proiectul este sus ținut de Fundația germană „Hanns Seidel”.