Puciul de la Moscova din august 1991 a accelerat disoluția Uniunii Sovietice, care devenise un proces ireversibil. Este opinia directorului Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Marin Gherman, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema „URSS: născută și distrusă de puciuri”, organizate de Agenția de Presă IPN. Potrivit lui Marin Gherman, destrămarea Uniunii Sovietice a pus bazele consolidării statului ucrainean. Deși o parte a populației ucrainene era puternic naționalistă și-și dorea îndepărtarea de Moscova, o altă parte a populației a rămas nostalgică după „perioada de glorie” a Uniunii Sovietice.
Puciul din 19 august 1991 a fost o încercare a unui grup de conservatori comuniști de a-l răsturna pe președintele Mihail Gorbaciov de la putere și de a prelua controlul asupra statului. Tentativa de lovitură de stat eșuată a determinat dezmembrarea Uniunii Sovietice, astfel încât până în decembrie 1991 toate republicile ex-sovietice și-au proclamat Independența.
„Accelerarea proceselor de disoluție a Uniunii Sovietice s-a produs în urma acestui puci. În plus, au fost activizate o serie de mișcări politice, inclusiv, stradale în Rusia și în alte state care-și doreau dezlipirea de Uniunea Sovietică, renegocierea tratatului de apartenență la Uniunea Sovietică. În Ucraina din 1990-1991 au apărut, și sunt în continuare prezente într-o proporție mai mică, primele clivaje teritoriale, Vest și Est, în cazul Ucrainei. Puciul era condamnat și văzut ca un proces negativ pe teritoriul Ucrainei, dar nu peste tot. Nostalgicii, o parte din populație compară perioada anilor 80, când era mai bine, cu ceea ce este acum. S-a pierdut, în mare parte din cauza influențelor din educație, mass-media, și a politicilor promovate de Partidul Comunist, conectarea la istoria adevărată, la originile problemei. Ce a însemnat, de fapt, comunismul? Deportări, schimbarea structurii etnice a populației, distrugerea bisericilor și rescrierea istoriei. Comunismul a fost o catastrofă pentru secolul trecut. O catastrofă care continuă în alte forme, în unele state”, a explicat directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Marin Gherman, lector universitar, dr. la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Potrivit lui Marin Gherman, puciul de la Moscova era privit drept un eveniment negativ de către o parte a populației ucrainene. În urma reformelor gorbacioviste a început democratizarea vieții politice, fenomen agreat de societatea ucraineană. Totuși, au existat ucraineni nostalgici după „perioada de glorie” a Uniunii Sovietice, nostalgie alimentată de propaganda rusă.
„În Ucraina s-au produs o serie de schimbări în urma dezghețului gorbaciovist, prin liberalizarea vieții politice, au apărut o serie de mișcări naționale care se pronunțau pentru întărirea instituțiilor necesare consolidării unui stat. În perioada 1990-1991, pentru prima dată, au apărut discuții ca Ucraina să aibă propria armată, să revină la propria valută națională, să existe schimbări politice interne pentru construirea statului. S-a consolidat și dezvoltat foarte mult naționalismul ucrainean. În acest context imaginați-vă cum era privit puciul care spunea că Uniunea Sovietică nu trebuie să se destrame. Procesul disoluției Uniunii Sovietice era ireversibil, iar puciul a grăbit acest lucru și i-a convins pe unii ucraineni că renegocierea a tot ce înseamnă Uniunea Sovietică este ceva incorect. Dar cu unele excepții, în Estul și Sudul țării, în Crimeea, nostalgicii erau foarte mulți”, a mai spus Marin Gherman.
Dezbaterea publică la tema „URSS: născută și distrusă de puciuri” este a 16-a ediție din ciclul de dezbateri „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.