Marian Lupu recomandă transparenţă în contactarea creditului de la Federaţia Rusă

Fostul spicher Marian Lupu, căruia Dumitru Diacov a spus că-i cedează funcţia de preşedinte al Partidului Democrat (PDM), se arată îngrijorat de lipsa de transparenţă privind condiţiile în care Moldova va putea contracta de la Federaţia Rusă creditul promis, în valoare de 500 mln dolari. Deşi salută obţinerea unor finanţări din afara ţării, indiferent de unde, Marian Lupu are multe întrebări către guvernarea comunistă: are sau nu acest credit precondiţii politice şi cum va influenţa Moldova. Fostul spicher mai susţine că din motive de procedură presupuşii bani vor intra în ţară, cel mai probabil, la sfârşitul anului sau la începutul lui 2010. „Este foarte important să cunoaştem, dacă va fi acest credit unul concesional, cu o rată de 1% şi cu durata de rambursare de 30-40 ani, sau un credit pe 5-6 ani care va pune în pericol securitatea economică şi financiară a ţării”, a menţionat Marian Lupu marţi, 23 iunie, la o conferinţă de presă. Noul lider al PDM consideră că, dacă acest credit va fi unul de consum (pentru achitarea salariilor, îndemnizaţiilor şi a pensiilor) şi nu va produce efecte economice pozitive (prin investiţii durabile), economia Moldovei va fi îngenunchiată. „Putem ajunge în situaţia când Federaţia Rusă să nu-şi respecte promisiunile, la fel cum a făcut-o cu Kazahstanul, căruia i-a promis 2 mlrd dolari, dar i-a dat numai 100 milioane”, a mai mai spus Lupu. PDM este îngrijorat şi de posibilitatea accesării creditului. Valeriu Lazăr, fostul ministru al economiei, candidat pe lista electorală a PDM, aminteşte că suma împrumuturilor Moldovei nu trebuie să depăşească 30% din PIB. Actualmente Moldova a trecut de această limită, fiind datoare cu circa 8 mlrd lei, ce constituie peste 60% din PIB. „Avem nevoie de un răgaz de 3-4 ani pentru a accesa alte credite”, spune Lazăr. „Acest motiv, consideră Marian Lupu, poate deveni o barieră în relaţiile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaţional, posibilităţile de ajutorare ale căruia sunt mult mai mari decât creditul accesat de la Rusia”.