Marea Britanie tratează controversat problema creşterii fluxului de imigranţi din Europa de Est

Peste 80.000 de cetăţeni din R. Moldova au aplicat pentru obţinerea cetăţeniei române în ultimele trei săptămâni, în speranţa vor reuşi să emigreze în Marea Britanie, transmite publicaţia britanică „Mail on Sunday”, citat de Info-Prim Neo. Numărul foarte mare de cereri pentru paşapoarte a fost determinat de unele avertismente, potrivit cărora România îşi va închide uşile pentru noi cetăţeni după ce va deveni stat membru al Uniunii Europene. Începând din 2001, aproximativ 1.000 de moldoveni au profitat anual de şansa de a obţine sau a redobândi cetăţenia română, care le va permite, după aderarea României şi Bulgariei la Uniune, să călătorească liber prin statele membre, inclusiv în Marea Britanie, observă cotidianul britanic. În ultimele trei săptămâni, numărul cererilor pentru obţinerea cetăţeniei române a crescut de la o sută pe săptămână, în urmă cu două luni, la 80.000 începând de la sfârşitul lunii august. Republica Moldova este văzută de publicaţia britanică drept cea mai săracă ţară din Europa, un sondaj recent arătând că 90 la sută dintre cele patru milioane de locuitori ar dori să emigreze. Totodată, autorităţile bulgare au estimat că 100.000 de cetăţeni din Macedonia ar urma să ceară acordarea cetăţeniei bulgare pentru a putea emigra în Occident. În acelaşi timp, pe fondul campaniei declanşate de presa de la Londra, care a acordat spatii largi „pericolului“ reprezentat de muncitorii emigranţi pentru piaţa muncii din Marea Britanie, un grup de oameni de afaceri britanici s-a întâlnit în secret cu premierul Tony Blair, cerându-i să nu impună restricţii imigranţilor din România şi Bulgaria. Întâlnirea a avut loc în contextul în care oameni-cheie din guvernul Blair au cerut mecanisme dure de blocare a accesului imigranţilor est-europeni pe piaţa muncii din Regat. Publicaţia „The Observer” scrie că întâlnirea a avut loc la reşedinţa din Kensington a unui om de afaceri, prieten apropiat al comisarului european pentru Comerţ, Peter Mandelson. Oamenii de afaceri au participat în calitate de reprezentanţi ai grupului de lobby Business for New Europe (BFNE), creat în martie „pentru a sprijini implicarea activă a Marii Britanii în Uniunea Europeană”. Grupul a fost implicat într-o campanie în care cerea accesul liber la piaţa britanică a muncii pentru imigranţii din Europa de Est, campanie demarată ca reacţie la temerile potrivit cărora Regatul Unit ar urma să fie invadat de bulgari si români odată cu aderarea celor două ţări la UE, la 1 ianuarie 2007. Într-o declaraţie dată recent publicităţii, BFNE a atras atenţia că, dacă Bulgaria şi România vor adera la UE la începutul anului viitor, Marea Britanie ar trebui să continue politica uşilor deschise. „O aşa-numită pauză în imigraţia din cele două state ar putea afecta interesele britanice”, se afirma în documentul semnat de reprezentanţii BFNE, dar şi de alţi manageri. Într-un discurs rostit la începutul săptămânii trecute la Congresul Sindicatelor britanice, premierul Blair afirma că muncitorii români şi bulgari pot veni să lucreze în Marea Britanie după aderarea celor două state la UE. Şeful guvernului de la Londra a specificat, însă, că aceştia vor avea, probabil, nevoie de „permise de muncă” pentru o anumită perioadă pentru a fi integraţi fără riscuri în sistemul social britanic. Premierul britanic s-a referit şi la beneficiile economice ale imigraţiei: „Imigranţii care au venit în ultimii ani în Marea Britanie au fost de ajutor, nu au fost o povară. 97% dintre ei muncesc cu norma întreagă şi doar 3% dintre ei îşi aduc şi copiii”, a afirmat şeful guvernului de la Londra. Blair este însă contrazis de un raport dat publicităţii, sâmbătă, de „Sunday Telegraph“, conform căruia numărul copiilor din Europa de Est în şcolile britanice aproape că s-a dublat doar în decursul unui an.