Cadrul legal privind sistemul de petiționare în autoritățile publice centrale, revizuit în 2018, este complex și dificil de înțeles. Instrucțiunea privind ținerea lucrărilor de secretariat privind petițiile este învechită și lacunară. Și managementul sistemului de petiționare lasă de dorit, având în vedere, în special, lipsa sau neactualizarea documentelor interne privind lucrul cu petițiile. Constatările se regăsesc într-un raport de monitorizare realizat de Transparency International-Moldova.
Într-o conferință de presă la IPN, Ianina Spinei, expert TI-Moldova, a menționat că subiecți ai monitorizării au fost 12 autorități publice centrale, inclusiv patru entități din subordine cu risc sporit de corupție. Monitorizarea a fost efectuată în perioada lunilor iulie-septembrie 2020, perioada de referință fiind anii 2018-2019. În cadrul monitorizării au fost solicitate informații oficiale privind funcționarea sistemului de petiționare de la autoritățile monitorizate și Cancelaria de Stat. Au fost analizate datele de pe paginile web referitoare la depunerea petițiilor și primirea în audiență, a fost utilizată tehnica clientului misterios și au fost confruntate informațiile din diferite surse. În funcție de constatări, autorităților le-au fost atribuite scoruri pe o scară de la 0 la 4.
Rezultate mai bune au fost constatate la Ministerul Justiției (3,2 puncte), Serviciul Vamal (3,1), Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră (câte 2,9). Rezultate mai slabe au fost constatate la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (1,7) și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (1,3).
Monitorii au constatat că rapoartele privind examinarea petițiilor și primirea în audiență nu sunt publicate. Se constată și o instruire insuficientă a personalului abilitat cu evidența și examinarea petițiilor.
Deși entitățile trebuie să dispună de un regulament intern pentru a ține evidența petițiilor și primirii persoanelor în audiență, doar 2/3 din entități susțin că au atare regulamente (MAEIE, MAI, MADRM, MEI, MECC, MF, SFS, PF), majoritatea din ele nefiind actualizate. MSMPS, MJ, SV, APP au remarcat că se conduc în acest scop de prevederile Codului Administrativ, nefiind clar dacă dispun de acte normative interne.
Potrivit entităților monitorizate, în 2018-2019 acestea au înregistrat circa 53 de mii de petiții. Ponderea petițiilor repetate este, în medie, de 0,6% din totalul petițiilor înregistrate în această perioadă, petițiilor anonime – 0,7%. În profilul entităților, o pondere mai înaltă a petițiilor repetate se atestă la MECC (în medie – 3,6% din totalul petițiilor înregistrate) și PF (5,3%). Deși entitățile oferă posibilitatea depunerii petițiilor online, această opțiune este slab valorificată – doar 4,4% din petițiile primite sunt electronice.
Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Monitorizarea politicilor anticorupție în autoritățile publice centrale”, susținut de National Endowment for Democracy.