Majoritatea migranţilor moldoveni care pleacă în Rusia îşi asumă riscul de a fi traficaţi, arată rezultatele unui studiu

Majoritatea migranţilor moldoveni care pleacă în Rusia îşi asumă riscul de a fi traficaţi, arată rezultatele studiului „Migraţia forţei de muncă din Moldova, Ucraina şi Belarus în Rusia”, realizat de Centrele Internaţionale pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada” din aceste ţări. 60 la sută dintre migranţii intervievaţi, victime ale exploatării prin muncă, cunoşteau despre faptul că vor fi angajaţi la muncă ilegal. Circa 70% dintre victime şi 54% dintre cei care au migrat cu succes au declarat că nu consideră importantă posesia permisului de muncă. În acelaşi timp, 95% din migranţii victime nu deţineau informaţii despre noua legislaţie a muncii din Rusia, iar 75% dintre aceştia nu cunoşteau nimic despre viitorul loc de muncă înainte de plecare. Mai mult de jumătate dintre victime nu aveau bani de întreţinere nici măcar pentru prima perioadă a aflării în Rusia. Cele mai frecvente încălcări, în opinia angajatorilor, sunt ziua de muncă nenormată, lipsa compensării orelor de muncă suplimentară şi a retribuţiilor sociale pe motive de boală. Migranţii adaugă la acestea reţinerile îndelungate la achitarea salariului, condiţiile proaste de muncă şi trai, presiunile psihologice. Victimele sunt supuse metodelor de constrângere precum limitarea libertăţii de circulaţie, a comunicării cu rudele, violenţa fizică şi psihologică, neachitarea salariului promis sau sancţiunile financiare inechitabile. Printre motivele antrenării lucrătorilor migranţi, angajatorii ruşi menţionează cheltuieli mai mici la remunerarea muncii, condiţiile grele de muncă de care se eschivează localnicii, productivitatea muncii mai înaltă a migranţilor - muncesc mai mult, sunt concentraţi la lucru, nu consumă băuturi alcoolice, etc. Destrămarea familiilor, exodul braţelor de muncă, pierderea garanţiilor sociale de către migranţi, în particular mărimea pensiei, creşterea numărului de copii vagabonzi, răspândirea maladiilor social periculoase (HIV/SIDA, BTS), pierderea genofondului naţiunii sunt indicate drept consecinţe ale migraţiei de către intervievaţii din cele 3 ţări. Ca momente pozitive au fost menţionate ameliorarea bunăstării materiale ale familiilor migranţilor, afluxul de bani în ţară, stabilirea relaţiilor sociale, creşterea calificării migranţilor. Studiul „Migraţia forţei de muncă din Moldova, Ucraina şi Belarus în Rusia” a fost realizat în cadrul Programului danez de contracarare a traficului de fiinţe umane în Europa de Sud-Est, cu susţinerea Ministerului Afacerilor Externe a Regatului Danemarcei. Potrivit unui studiu al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), în topul destinaţiilor pe care cetăţenii din R. Moldova le aleg pentru a merge la muncă în străinătate se află Rusia, Italia, Ucraina şi Portugalia.