logo

Majoritatea clădirilor publice nu au căi de acces pentru persoane cu nevoi speciale, ONG


https://www.ipn.md/ro/majoritatea-cladirilor-publice-nu-au-cai-de-acces-pentru-7967_1080037.html

Peste 90 la sută dintre clădirile publice din Republica Moldova nu au căi de acces pentru persoane cu nevoi speciale. Reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale, care au făcut evaluări în acest sens, susțin că, doar atunci când toate edificiile vor avea rampe de acces, persoanelor cu dizabilități li se va respecta dreptul la educație, servicii medicale, acces la cultură, dar și alte drepturi, transmite IPN.

Victor Koroli, director executiv al Alianței „INFONET”, care are ca misiune consolidarea societăţii informaţionale din țară, a menționat că Programul național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități (pentru anii 2017-2022) obligă autoritățile să accesibilizeze 2% dintre edificii anual. Potrivit lui Koroli, autoritățile publice centrale și locale nu au putut da un răspuns exact câte dintre clădiri nu au căi de acces pentru persoane cu nevoi speciale. Nu există nici măcar o metodologie în baza căreia s-ar face auditul clădirilor sub acest aspect. „Standardul național spune că lățimea ușii trebuie să fie de 90 cm, dar, de multe ori, ușa de la intrare are 90 cm, iar ușa de la veceu are doar 50 sau 60 cm și nu permite accesul persoanelor cu nevoi speciale”, a exemplificat Victor Koroli.

Directorul executiv de la „INFONET” spune că, doar atunci când toate instituțiile publice vor avea asigurate căi de acces pentru persoane cu nevoi speciale, se va putea spune că sunt respectate și alte drepturi ale acestor oameni. „Dacă în liceu nu există rampă de acces, veceu accesibil pentru un utilizator de scaun rulant, asta înseamnă că elevii care sunt în scaun rulant nu pot să învețe în școala respectivă și nu au drepturi egale comparativ cu alți copii”, a menționat Victor Koroli. De rampe de acces au nevoie nu doar persoanele cu dizabilități. Ele ușurează accesul și pentru vârstnici, femeii însărcinate sau părinți cu copii în cărucioare.

Victor Koroli a mai spus că, pentru schimbarea situației, e necesară implementarea unui program național care să prevadă evaluarea tuturor clădirilor și aprobarea unei metodologii la nivel național privind crearea căilor de acces pentru persoane cu nevoi speciale. Totodată, studenții de la arhitectură trebuie instruiți despre faptul că orice clădire care se construiește sau se reconstruiește în Republica Moldova trebuie să fie accesibilă pentru persoane cu dizabilități.

„Program național înseamnă și alocări de fonduri. Deseori, autoritățile din Republica Moldova spun că nu au bani, dar, dacă e să ne uităm câți bani s-au cheltuit în ultima campanie electorală, aproape 30 mln lei, bani declarați, iar societatea civilă a mai calculat încă 9 mln palpabili, dar care nu au fost declarați, sunt aproape 40 mln lei. Un metru liniar de rampă, turnat în beton, costă 1100-1200 de lei, iar un metru liniar de rampă confecționat din metal, costă 3500-4500 de lei. În declarații mulți politicieni spun că susțin persoanele cu dizabilități, dar când e vorba de activități practice, atunci lucrurile stau altfel. În țară sunt bani, dar ei nu sunt cheltuiți transparent și eficient pentru necesitățile reale ale cetățenilor”, a opinat Victor Koroli.

Potrivit studiului „Analiza condițiilor de accesibilitate a sectoarelor de poliție din Republica Moldova”, realizat de Alianța „INFONET” în 2020, doar 9 clădiri au fost declarate accesibile, 25 – parțial accesibile, 24 – inaccesibile, iar în 2 sectoare de poliție treptele erau în proces de construcție sau reparație.