Majorarea salariilor cadrelor didactice va spori calitatea învăţământului, consideră profesori şi experţi economici

Majorarea salariilor cadrelor didactice va contribui la creşterea calităţii învăţământului. De această părere sunt mai mulţi profesori, directori de şcoli, sindicalişti şi experţi economici, care au participat joi, 11 septembrie, la Clubul de presă din Chişinău, organizat de Centrul Independent de Jurnalism şi Comiterul pentru Libertatea Presei, transmite Info-Prim Neo. Calitatea învăţământului nu poate fi înaltă fără un personal calificat şi bine salarizat, susţine Serafima Ţurcanu, şefa Direcţiei învăţământ preuniversitar al Sindicatului Educaţie şi Ştiinţă din cadrul Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova. Astăzi 15,6% dintre profesorii din învăţământul preuniversitar sunt pensionari. Tinerii profesori reprezintă doar 8% din numărul total, dar şi aceştia se angajează doar pentru indemnizaţiile de 30 mii lei, oferite tinerelor cadre din mediul rural, şi pleacă după primul an de muncă speriaţi de salariile foarte mici. Peste 2 mii de locuri rămân vacante în şcoli şi licee. Discipline precum informatica sau biologia sunt predate de către angajaţi cu studii medii. Un profesor cu studii superioare este remunerat pentru o normă cu 785 lei pe lună. 57% din profesori sunt nevoiţi să lucreze cu normă majorată (1,5-1,75) pentru a supravieţui. În aceste condiţii, profesorii sunt prea obosiţi pentru a fi întotdeauna receptivi şi atenţi, este de părere Serafima Ţurcanu. Dacă profesorii ar avea salarii mari, ar spori şi cererea de angajare, crede Iulia Atanasov de la liceul „Mihai Eminescu” din Chişinău. S-ar întoarce şi profesorii plecaţi peste hotare în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite. Ar fi organizate concursuri pentru ocuparea locurilor vacante, astfel fiind selecţionaţi cei mai buni specialişti. La întrebarea: „Are sau nu Guvernul bani pentru a majora salariile profesorilor?”, expertul economic Veaceslav Ioniţă de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” răspunde cu o întrebare similară: „Are un părinte bani pentru a-şi hrăni copiii?”. În acest caz, este vorba nu de posibilităţile, ci de priorităţile statului. Expertul susţine că actualul sistem de finanţare a educaţiei publice are numeroase defecte. Deşi mijloacele alocate de la bugetul de stat pentru educaţia preuniversitară în ultimii ani au crescut considerabil, acest lucru nu s-a reflectat asupra calităţii învăţământului, condiţiilor din şcoli, pentru că, în mare parte, banii sunt gestionaţi inadecvat. „Oricât de multă apă nu ai turna într-o găleată găurită, ea nu va fi suficientă”, spune Veaceslav Ioniţă. IDIS „Viitorul” a elaborat un studiu privind finanţarea educaţiei preuniversitare. Experţii au constatat că finanţarea educaţiei în R. Moldova nu este implementată ca o politică de stat îndreptată spre îmbunătăţirea serviciilor de educaţie pentru cetăţeni, ci mai degrabă pentru a menţine sub control pasiv cea mai largă categorie de angajaţi bugetari ai ţării. Totuşi, aceştia primesc în continuare cele mai mici salarii pe ţară, sub nivelul salariului minim pe economie. Cheltuielile pentru educaţie nu au nici o corelaţie cu numărul de elevi în clase, consideră experţii, ci doar cu legea privitoare la salariile pentru sectorul bugetar. O soluţie poate fi găsită doar după revizuirea abordării oficiale asupra serviciilor de educaţie furnizate de stat (pachetul şi standardele minime garantate). Potrivit studiului, şcolile sunt extrem de vulnerabile la influenţa politică şi capacitatea administrativă a unor entităţi extra-şcolare (autorităţile locale şi raionale gestionează în mod independent de managementul şcolilor toate transferurile operate pentru educaţie de la bugetul public), ceea ce reduce responsabilitatea pentru rezultatul final şi utilizarea eficientă a resurselor. Specialiştii IDIS consideră că educaţia publică are nevoie de un pachet urgent şi comprehensiv de iniţiative de descentralizare şi eficientizare. Acesta ar trebui să genereze descentralizarea competenţei de a achita salariile de către administraţia raională, iar menţinerea şcolilor – de competenţa corpului de management al şcolilor şi asociaţiilor de părinţi. În acest fel, şcolile ar putea juca un rol mai important în menţinerea şi dezvoltarea serviciilor de calitate, scăpând de sub tutela autorităţilor locale şi trecând la o fază superior nouă de gestionare a programelor de studii. Sindicatele din domeniul educaţiei şi ştiinţei au protestat în faţa Guvernului timp de o săptămână, începând cu 1 septembrie. Pentru data de 25 septembrie este preconizat un miting de protest al profesorilor din întreaga republică. Sindicaliştii cer ca salariile profesorilor să fie majorate de la 1 septembrie cu 600 lei, iar din ianuarie 2009 cu alte 900 lei. Către iulie 2009 salariul profesorilor ar trebui să fie egal cu valoarea minimului de existenţă.