logo

Majorarea prețurilor – principala preocupare a cetățenilor, sondaj CBS Research


https://www.ipn.md/ro/majorarea-preturilor-principala-preocupare-a-cetatenilor-sondaj-cbs-research-7967_1092765.html

Majorarea galopantă a prețurilor și războiul din Ucraina sunt principalele preocupări ale cetățenilor Republicii Moldova. Obiectivul de bază al Guvernului ar trebui să fie majorarea pensiilor și salariilor. Sunt datele unui nou sondaj de opinie publică realizat de compania CBS Research. Potrivit studiului, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, configurația noului legislativ nu s-ar schimba semnificativ. În Parlament ar accede PAS, PSRM, Partidul Șor, iar la limita pragului electoral s-ar afla PCRM.

 

Potrivit sondajului, prezentat într-o conferință de presă la IPN, principalele temeri ale cetățenilor Republicii Moldova sunt inflația, războiul din Ucraina și sărăcia.

 

Care sunt lucrurile care vă îngrijorează cel mai mult?

Prețurile – 51,1%

Războiul din regiune – 43,2%

Sărăcia – 26,8%

 

72% dintre participanții la sondaj au spus că preocuparea principală a Guvernului trebuie să fie mărirea pensiilor și salariilor. Datele studiului mai arată că preferințele politice ale oamenilor nu s-au schimbat foarte mult, iar în Parlament ar accede aceleași formațiuni politice. Astfel, dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, PAS ar obține 28,3% din voturi, PSRM- 22,5%, Partidul Șor – 9,3%, la limita pragului electoral ar fi PCRM cu 4,4% din susținerea oamenilor.

La întrebarea deschisă cine este politicianul în care aveți cea mai mare încredere, președinta Maia Sandu este lider în topul preferințelor oamenilor. Șefa statului se bucură de încrederea a 26,1% din respondenți. Maia Sandu este urmată în top de fostul președinte Igor Dodon, care se bucură de încrederea a 11,1% dintre respondenți. Pe locul trei se plasează Ilan Șor, care se bucură de încrederea a 3,4% dintre respondenți.

Sociologul Dan Dungaciu explică creșterea în sondaje a partidului de guvernare și a popularității șefei statului prin faptul că cetățenii au înțeles care este alternativa actualei guvernări. „Maia Sandu, în primul rând, dar și partidul său, au crescut în sondaje. În ciuda faptului că problemele în Republica Moldova, în ceea ce privește energia, economia, prețurile, cresc, partidul de guvernare crește în sondaje. În actualele proteste se vede ca într-o oglindă, care este alternativa partidului de guvernământ. Un aspect care prin contrast, pune Guvernul într-o lumină favorabilă. În plus, există amenințarea de securitate. Când e o amenințare de securitate într-un mod natural te duci spre Guvern ca să te protejeze”, a spus sociologul Dan Dungaciu.

 

Datele sondajului mai arată că, în cazul unui referendum, vectorul european este în topul preferințelor cetățenilor. Din totalul participanților la sondaj 57% ar dori integrarea în Uniunea Europeană și 26,4% și-ar dori integrarea în Uniunea Euroasiatică. De asemenea, studiul mai indică o creștere a numărului cetățenilor care ar opta pentru unirea Republicii Moldova cu România. 39,7 % dintre cetățeni ar vota pentru unirea celor două state. România devine de voie, de nevoie, pragmatic, prin afecțiune, un vehicul de tracțiune al Republicii Moldova spre spațiul european. Un stat care poate să ajute, efectiv, Republica Moldova. România a devenit pentru Republica Moldova tot ce-ți rămâne când ți se ia totul”, a punctat Dan Dungaciu.

 

Studiul mai indică faptul că cetățenii Republicii Moldova nu-și doresc implicarea țării în război. Totuși, în cazul unui război de apărare împotriva invaziei ruse sau a armatei transnistrene 48,2% dintre respondenți au anunțat că sigur nu vor lua arma în mână pentru a lupta.

Sondajul a fost realizat de CBS Research, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS), în colaborare cu ISPRI Ion Brătianu” și Fundația pentru Libertate Friedrich Naumann for Freedom. Datele au fost colectate în perioada 29 septembrie - 11 octombrie, pe un eșantion de 1 066 de respondenți. Marja de eroare este de +/-3%.

 

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.