Maia Sandu, în calitate de președinte a Republicii Moldova, a susținut apelul președintei slovace Zuzana Čaputová și a prim-ministrei islandez Katrín Jakobsdóttir către talibani să nu trateze cu violență femeile, să susțină și să promoveze drepturile fetelor și femeilor din Afganistan, transmite IPN cu referință la media de peste hotare. Liderii au îndemnat comunitatea internațională să acorde o atenție deosebită situației și drepturilor celor care sunt în prezent printre cei mai vulnerabili din Afganistan.
După preluarea puterii, militanții au promis în cadrul primei lor conferințe de presă, că vor susține drepturile fetelor și femeilor „în cadrul șariei”. Cu toate acestea, femeile aproape că au dispărut din spațiile publice și au fost raportate cazuri că femeilor li s-a refuzat intrarea în oficii.
Se știe că în perioada aflării la putere a talibanilor între anii 1996 și 2001 fetele nu puteau frecventa școala, iar femeile nu puteau ocupa locuri de muncă sau părăsi casele fără un însoțitor de sex masculin, scrie politico.eu.
„Suntem foarte îngrijorați de statutul femeilor și copiilor”, a declarat marți pentru CNBC Henrietta Fore, șefa UNICEF, Fondul Națiunilor Unite pentru Copii.
În afară de Maia Sandu, inițiativei statelor conduse de doamne li s-au alăturat prim-ministrul Danemarcei Mette Frederiksen, primul ministru al Estoniei Kaja Kallas, primul ministru al Finlandei Sanna Marin, președintele Georgiei Salome Zourabichvili, președintele Greciei Katerina Sakellaropoulou, prim-ministrul Lituaniei Ingrida Šimonytė, primul ministru al Norvegiei Erna Solberg și primul ministru al Noii Zeelande Jacinda Ardern.
Anterior, IPN a relatat că deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor afirmă că cetățenii „sunt îngrijorați” de faptul că Republica Moldova ar fi subsemnat unele declarații prin care își asumă angajamente să găzduiască refugiați din Afganistan. Deputatul BCS, Gricore Novac, se întreba câți refugiați intenționează să primească Chișinăul, unde vor fi localizați și din ce surse vor fi întreținuți etc...
