De la tribuna Adunării Generale a Națiunilor Unite, președinta Maia Sandu a punctat patru probleme de importanță globală care afectează și Republica Moldova: COVID-19, schimbările climatice, securitatea internațională și starea democrației, relatează IPN, cu referire la mesajul adresat Națiunilor Unite.
Maia Sandu a relevat că majoritatea provocărilor globale de astăzi se revarsă peste granițele naționale, întrucât lumea noastră este mai interconectată ca niciodată. „Aceste probleme nu pot fi rezolvate în mod individual. Avem nevoie de eforturi internaționale autentice și concertate pentru a oferi soluții cu adevărat durabile pentru viitorul nostru”.
„Nu există nicio îndoială, a menționat șefa statului, că pandemia Covid-19 a fost, până acum, cea mai mare provocare a generației noastre. Propria noastră experiență de a face față crizei a fost plină de speranță și de recunoștință pentru imensul efort global de solidaritate, care a sprijinit munca țării mele de a opri virusul”. Totodată, Maia Sandu s-a referit și la „sarcina noastră cea mai importantă să promovăm imunizarea, să ne relansăm economiile și să ne redeschidem societățile”.
O altă provocare cu care se confruntă omenirea sunt schimbările climatice - „vreme extremă, temperaturi-record, inundații. Pentru Republica Moldova, schimbările climatice înseamnă secete severe la fiecare câțiva ani, culturi distruse și mijloace de trai ale oamenilor pierdute.
Subliniind că Republica Moldova nu se află în fruntea poluării lumii, Maia Sandu a promis să țină evoluțiile sub control prin modernizarea economiei. „Extinderea pădurilor, trecerea la o economie verde și circulară, promovarea energiei curate, conservarea resurselor de apă și a terenurilor, promovarea unei producții și a unui consum responsabil și durabil este calea noastră de urmat”.
Cea de-a treia problemă, la care s-a referit președinta, este securitatea internațională. „Când ne referim la regiunea noastră, suntem serios preocupați de deteriorarea situației de securitate din zona Mării Negre. Rămânem ferm dedicați identificării unei soluții politice pașnice pentru conflictul din regiunea transnistreană a țării noastre, soluție bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional”. Demolând pilonii propagandistici pe care e edificat regimul separatist de la Tiraspol, Maia Sandu a reiterat poziția că statul Republica Moldova va continua „măsurile de consolidare a încrederii, cu un accent puternic pe protejarea drepturilor și libertăților fundamentale în regiunea transnistreană”.
În acest context, președinta a acentuat că „în spiritul neutralității constituționale a Republicii Moldova și al dreptului internațional, aș dori să reiterez că poziția noastră cu privire la retragerea completă și necondiționată a forțelor ruse rămâne neschimbată. Aceasta include îndepărtarea sau distrugerea munițiilor din depozitele de la Cobasna, care reprezintă o amenințare pentru securitatea și mediul din regiune în ansamblu. Mizăm pe sprijinul comunității internaționale în acest demers”, a apelat președinta.
Cea de-a patra provocare globală importantă abordată de președinta Maia Sandu la New York este „eroziunea democrației și încrederea tot mai scăzută în stat... Reconstruirea încrederii cetățenilor în instituțiile publice, curățarea statului de interese oculte și furnizarea de servicii publice decente este piatra de temelie a progresului și a modernizării democratice a Republicii Moldova”. În mod special, președinta Maia Sandu s-a referit la fenomenul dezinformării. „Avem nevoie de o conversație globală la acest subiect și avem nevoie să căutăm împreună soluții concrete pentru pericolele pe care dezinformarea le reprezintă la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli”.
În viziunea șefei statului, corupția este alt factor care erodează democrația. „În trecutul recent, corupția a transformat Moldova într-un stat capturat. Escrocii ne-au folosit ca țară de tranzit pentru a spăla bani prin instituțiile noastre înainte de a-i depune în străinătate. Am reușit să dărâmăm aceste regimuri corupte, iar acum sarcina noastră principală este să ne consolidăm justiția și sistemele de aplicare a legii”.
În special, Maia Sandu s-a referit la responsabilitatea comună a statelor, deoarece „rezolvarea unui capăt al problemei nu face ca problema să dispară”. Ea a pledat peentru distrugerea stării de lucruri „în care infractorii extrag bogăție și active din țări cu instituții slabe, stochează acest capital în off-shore-uri și apoi își găsesc un refugiu sigur în alte state este și nedurabil, și nedrept. Elaborarea unor reguli internaționale care să asigure recuperarea activelor ar putea aduce mai multă echitate pe scena globală și ar face dreptate statelor mai slabe... Trebuie să proiectăm, să punem în aplicare și să monitorizăm riguros sistemele pentru a promova transparența și răspunderea internațională. Să ne unim eforturile pentru a combate spălarea banilor și a investiga fluxurile financiare ilicite. Să folosim mai bine instrumentele de confiscare a activelor și să lucrăm împreună pentru a suprima criminalitatea organizată. Amploarea acestei provocări este atât de mare, încât avem nevoie de implicarea serioasă a tuturor actorilor internaționali și naționali. Avem nevoie de un răspuns colectiv eficient pentru a proteja democrația”.
