Mai mulţi juriştii consideră că prin modificarea Legii cu privire la statul judecătorului se urmăreşte subordonarea sistemului judecătoresc celui executiv

Prin aprobarea propunerilor de modificare a Legii cu privire la statutul judecătorului în vederea schimbării modului de începere a urmării penale împotriva judecătorilor se urmăreşte subordonarea sistemului judecătoresc celui executiv, au declarat pentru Info-Prim Neo mai mulţi jurişti din R. Moldova. În opinia [Asociaţiei Juriştilor Independenţi din Moldova], modificările propuse la Legea privind statul judecătorului nu sunt oportune. Preşedintele Asociaţiei, [Vladimir Griceaniuc], susţine că prin modificarea Legii se încearcă încălcarea principiilor de delimitare a atribuţiilor între puterile din stat şi anume, subminarea puterii judiciare de către cea executivă. Vladimir Griceaniuc spune că în cazul în care vor fi adoptate modificările, judecătorul se poate trezi în orice moment cu o procedură de urmărire penală, ceea ce-l va face dependent de putere. De aceeaşi părere este şi vicepreşedintele Asociaţiei, [Ghenadie Tătaru], care este şi preşedintele [Ligii avocaţilor din Moldova]. Cei doi jurişti consideră că problema imunităţii funcţionarilor publici, nu doar a judecătorilor, dar şi a deputaţilor şi consilierilor locali, este o temă pentru discuţii publice. Această problemă trebuie să fie discutată şi modificată numai în ansamblu, spun ei. Dacă sunt impuse asemenea proceduri funcţionarilor din ramura judiciară, înseamnă că şi reprezentanţii puterii legislative şi executive trebuie puşi în condiţii similare. Modificând regulile de joc pentru o singură ramură, se ştirbeşte din puterea judecătorească, ceea duce la un dezechilibru între puterile din stat, consideră juriştii. [Preşedintele organizaţiei „Juriştii pentru Drepturile Omului”, Vitalie Nagacevschi] consideră că respectivul proiect de lege va aduce atingere independenţei puterii judecătoreşti. „Acest proiect de lege constituie încă o cărămidă în constituirea unui stat poliţienesc, unde cvasi totalitatea puterii revine organelor represive”, spune Vitalie Nagacevschi. În opinia juristului, un asemenea proiect ar fi putut fi propus numai atunci când ar fi existat cazuri de refuz neîntemeiat al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a încuviinţa tragerea la răspundere penală a judecătorului. Totodată, Vitalie Nagacevschi, consideră că nu poate fi neglijată problema flagrantului – în cazul solicitării acordului prealabil al CSM, ar putea exista scurgeri de informaţie şi flagrantul ar putea fi compromis. În asemenea circumstanţe, legea ar putea fi modificată în aşa mod, ca flagrantul să fie realizat cu înştiinţarea ulterioară a CSM, fără acordul prealabil al acestuia. Însă atragerea la răspundere penală a judecătorului urmează să fie realizată obligatoriu în baza acordului dat de CSM. În caz contrar, având în vedere abilităţile poliţiştilor de „a găsi” la oricine în buzunar armament şi droguri, va fi compromisă independenţa puterii judecătoreşti, care şi aşa este destul de şubredă, menţionează Vitalie Nagacevschi. [Victor Panţâru, avocat stagiar la Baroul Asociat de Avocaţi „Hanganu, Tănase & Partenerii”] şi-a exprimat temerea că modificările respective urmăresc subjugarea şi subordonarea sistemului judecătoresc celui executiv. Potrivit acestuia, modificările nu sunt necesare pentru că art. 16 al Legii privind Curtea Constituţională şi art. 19 al Legii cu privire la statutul judecătorului stabilesc deja un cadru legal echilibrat, ce oferă anumite garanţii judecătorilor şi anumite instrumente procurorilor pentru ai putea urmări penal. „Până acum regula este că judecătorii fac dreptate, iar cazurile de corupţie erau excepţiile. În cazul în care se vor opera modificările propuse, corupţia va deveni regula şi dreptatea excepţie”, crede Victor Panţâru. El crede că tot judecătorii sunt cei ce pot rezolva problema respectivă, sesizând Curtea Constituţională, după votarea modificărilor de către Parlament. [Notă Info-Prim Neo:] Comisia juridică pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului, examinează un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative ce se referă la statul judecătorului. Potrivit prevederilor propuse, nu va mai fi nevoie de acordul CSM şi, după caz, a preşedintelui ţării sau a Parlamentului, pentru ca procurorul general să poată iniţia urmărirea penală asupra judecătorilor. Noua redacţie stipulează că urmărirea penală poate fi începută de către procurorul general doar cu informarea CSM. Ministerul Justiţiei, care este autorul proiectului, explică necesitatea acestuia inclusiv pentru excluderea interpretării eronate a legislaţiei ce vizează inviolabilitatea judecătorilor, conform căreia judecătorii s-ar bucura de un statut deosebit, ceea ce face practic imposibilă de multe ori întreprinderea unor măsuri de investigaţie operativă şi urmărire penală, chiar şi în cazurile de infracţiune flagrantă.