Mai multe posturi publice şi private continuă să difuzeze informaţii care favorizează partidul de guvernământ

Posturile publice Moldova 1, Radio Moldova, posturile private cu acoperire naţională NIT, „Antena C” şi N4 continuă să difuzeze, în campania electorală, ştiri şi opinii care favorizează direct sau indirect partidul de guvernământ, evitând ştirile defavorizatoare şi opiniile critice la adresa acestuia. Partidele de opoziţie sunt prezente preponderent doar prin informaţiile comisiilor electorale şi prin publicitate electorală. La postul „Euro TV” se manifestă aceeaşi atitudine favorizantă faţă de PCRM, dar şi faţă de PPCD. Totodată, În ştirile şi emisiunile PRO TV, TV 7, „Vocea Basarabiei” este reflectat un spectru mai variat de evenimente şi actori politici, fără a fi favoriza în mod deosebit vreun partid, acestea fiind singurele posturi care nu menajează partidul de guvernământ. Aceste date se conţin în cel de-al doilea raport de monitorizare (25 aprilie – 6 mai) al Asociaţiei Presei Independente şi Centrului Independent de Jurnalism, în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte – 2007. Sunt supuse monitorizării 10 posturi de televiziune şi radio şi 14 publicaţii naţionale şi locale cu diverse forme de proprietate. Preşedintele API, Petru Macovei a declarat joi, 10 mai, în cadrul unei conferinţe de presă, că în mass media scrisă „spiritele încep să se încingă”, unele ziare proguvernamentale publicând materiale defăimătoare la adresa unor partide de opoziţie. Majoritatea ziarelor publice locale şi fostele ziare publice centrale - „Moldova Suverană” şi „Nezavisimaia Moldova” – favorizează în continuare PCRM, în timp ce majoritatea ziarelor private, cu câteva excepţii, critică PCRM, fără însă a sprijini în mod deschis vreun partid de opoziţie. Directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Igor Boţan, a apreciat drept o sfidare din partea partidului de guvernământ lipirea pilonilor din faţa Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu afişe electorale ale candidatului lor, în condiţiile în care aceasta este instituţia care trebuie să administreze întregul proces electoral. De asemenea, a fost lipit cu afişe gardul din faţa Ambasadei Statelor Unite imediat după ce oficialităţi ale SUA au atenţionat despre necesitatea asigurării unei campanii electorale corecte. Totodată, o sfidare a celorlalţi candidaţi este, potrivit lui Boţan, şi organizarea de către comunişti a concertului lui Filip Kirkorov. Potrivit aceleiaşi surse, şapte partide au raportat că asupra candidaţilor loc au fost exercitate presiuni administrative pentru convertirea în candidaţi ai partidului de guvernământ sau în candidaţi independenţi. În context, Boţan a menţionat importantă reacţia opoziţiei, care ar putea cere dezbaterea acestor momente la CEC. „Acest lucru însă nu se întâmplă şi, pe de o parte, putem să-i dăm dreptate partidului de guvernământ care acţionează în limitele ce-i sunt permise de ceilalţi concurenţi electorali”, a menţionat Boţan. Directorul Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului, din Moldova (LADOM) Paul Strutzescu, a menţionat, cu referire la raportul organizaţiei de monitorizare a alegerilor locale din 3 iunie, că s-a înregistrat o serie de tendinţe pozitive în activitatea CEC, inclusiv adoptarea Codului de conduită prin desfăşurarea şi reflectarea campaniei electorale şi Regulamentului privind modalitatea plasării publicităţii electorale pe panourile publicitare, stabilirea cuantumului creditului pentru concurenţii electorali etc. În acelaşi timp, LADOM îşi exprimă îngrijorarea faţă de implicarea nejustificată a organelor de forţă în procesul electoral, intimidarea unor susţinători ai concurenţilor electorali, lipsa de transparenţă a finanţării concurenţilor şi a condiţiilor egale pentru toţi concurenţii electorali etc. Proiectul respectiv este realizat în parteneriat cu Institutul de marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău. Perioada de monitorizare este de 10 aprilie – 17 iunie. Rezultatele sunt făcute publice prin rapoarte bilunare în prima lună a monitorizării, apoi săptămânale. Proiectul este finanţat de Fundaţia Eurasia, cu resursele Agenţiei Suedeze pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională, USAID, Fondul naţional pentru democraţie, SUA şi Misiunea OSCE în R. Moldova.