Timpul trece repede, ștergând din memoria noastră promisiunile politicienilor. E bine că avem alegeri periodice. Respectiv, o dată la patru ani, avem oportunitatea să ne amintim despre promisiunile electorale ale oficialilor noștri. În cadrul emisiunii „Puterea a patra”, din 22 noiembrie 2019, de la postul de televiziune N4, viceprim-ministru pentru integrare europeană, Iurie Leancă, a făcut un bilanț al ședinței comune a guvernelor Republicii Moldova și României, care a avut loc la București, în aceiași zi. Semnarea unui șir de acorduri bilaterale în domenii precum ar fi turismul, educația, sănătatea, etc., nu poate să nu bucure cetățenii Republicii Moldova.
Evident, atenția este focalizată pe problemele strategice. Vicepremierul Iurie Leancă ne-a bucurat și în acest sens, afirmând că: „De la 1 ianuarie 2020, sunt sigur că vom putea procura gaze și din România”. Totuși, după această declarație ne vedem nevoiți să ghicim – este vorba despre o perspectivă tangibilă sau despre de o promisiune electorală? Dilema nu e inventată. Vorba e că în calitatea sa de prim-ministru, Iurie Leancă a participat, la 27 august 2014, la lansarea oficială a gazoductul Iaşi-Ungheni, alături premierul român, Victor Ponta, și comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger. Atunci, cu trei săptămâni înainte de începerea campaniei electorale parlamentare, Premierul Leancă ne asigura de următoarele: „Avem angajamentul și sunt convins că în maximum doi ani vom avea toate elementele necesare pentru a putea achiziționa gaz doar din România, eventual dacă vom constata în faza respectivă că vor fi prețuri mult mai convenabile și am motive să cred că așa va fi”.
Au trecut patru ani și iarăși suntem în ajunul campaniei electorale parlamentare. S-ar părea că auzim aceiași promisiune, dar nu este așa, acum ni se promite că de la 1 ianuarie 2020 vom putea procura gaze și din România, iar în 2014 ni se promitea că din 2016 – doar din România. Vedem că ceva s-a schimbat, în direcția mai puțin optimistă, chiar dacă au trecut 4 ani. Atunci eram entuziasmați de asigurările premierului Iurie Leancă, ceea ce ne excita imaginația: „Deocamdată, avem construită conexiunea, putem începe importurile, dar va trebui să mai construim un gazoduct, Ungheni-Chișinău, iar România — două stații de comprimare, pentru a ne pregăti tehnic de importuri mai mari”. Aspectul strategic al gazoductului a fost subliniat prin afirmația: „Atunci vom putea negocia cu Rusia, vom putea să alegem ce este mai convenabil pentru Republica Moldova”.
De dragul adevărului, trebuie să menționăm că în 2018, înainte de alegerile parlamentare, problema strategică a gazoductului Ungheni-Chișinău a fost readusă pentru prima oară în atenția opinie publice de președintele Parlamentului, Andrian Candu. În cadrul emisiunii „Loc de dialog”, din 7 august, de la Radio Moldova, Andrian Candu afirma că „în luna august 2018 începe construcția tronsonului Ungheni-Chișinău a gazoductului Iași-Chișinău”. Noi ne-am bucurat - în sfârșit! Acum, s-ar părea că există o corespondență între declarațiile președintelui Parlamentului Andrian Candu și cele recente ale vicepremierului Iurie Leancă. Numai că trei zile înainte de declarațiile vicepremierului, pe 19 noiembrie, am aflat că întreprinderea Vestmoldtransgaz, cumpărată de compania românească Transgaz, este de mai bine de două luni în căutarea unei firme care s-ar apuca de construcția segmentelor conductei Ungheni-Chișinău. Licitația, anunțată pentru 14 septembrie a.c., nu s-a soldat cu vreun rezultat. De aceea, primirea ofertelor din partea companiilor a fost prelungită până la 20 noiembrie a.c.. Totuși, trebuie să rămânem optimiști. S-ar putea ca lucrurile să se fi mișcat din loc, iar declarațiile optimiste din 22 noiembrie ale vicepremierului Iurie Leancă să fi fost bazate pe cunoașterea capacităților și potențialului firmelor participante la licitația din 20 noiembrie. Altminteri, s-ar putea să mai așteptăm un ciclul electoral pentru ca problema strategică a independenții energetice să fie readusă în atenția opiniei publice. Oricum, alegerile periodice sunt inevitabile, de acea, pentru a ne consola, trebuie să ne inspirăm din proverbul - mai bine mai târzii decât niciodată!
Experții IPN
