logo

MAE atenţionează asupra unor tendinţe separatiste în sudul ţării


https://www.ipn.md/ro/mae-atentioneaza-asupra-unor-tendinte-separatiste-in-sudul-tarii-7965_981946.html

Preşedintele Mişcării „Acţiunea Europeană” (MAE), Veaceslav Untilă, este de părere că recentul discurs al başcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal, intitulat „Adresare către naţiune”, nu urmăreşte altceva decât să destabilizeze situaţia în zona de sud a Republicii Moldova, transmite Info-Prim Neo. Într-o declaraţie a partidului, făcută publică luni, 19 aprilie, la o conferinţă de presă, se menţionează că „autorităţile de la Comrat încearcă o re-croire administrativ-teritorială a Republicii Moldova în perspectiva federalizării sau confederalizării ţării”. Potrivit preşedintelui partidului, în satele Tvardiţa, Valea-Perjei, Corten şi Cairaclia au fost deja create grupuri de iniţiativă pentru organizarea unui referendum, prin care populaţia este chemată să se pronunţe asupra viitorului acestor localităţi. „Nu punem la îndoială dreptul la un asemenea exerciţiu democratic, însă trebuie să vedem ce se doreşte prin extinderea teritorială a autonomiei Gagauz-Yeri. Europa a apreciat şi apreciază frecvent modelul de autonomie din sudul Moldovei, lăudându-ne de fiecare dată pentru curajul cu care acestei formaţiuni i-au fost delegate drepturi foarte largi”, a spus Veaceslav Untilă. Vicepreşedintele MAE, Iurie Colesnic, a subliniat că partidul condamnă acţiunile ce au ca scop accentuarea tendinţelor separatiste în sudul Moldovei. MAE cheamă factorii de decizie să trateze cu mai multă seriozitate această problemă. Săptămâna trecută, într-un mesaj adresat populaţiei din sudul republicii, Mihail Formuzal a spus că regiunea găgăuză ar trebui să aibă o autonomie mai largă, în special din punct de vedere economic, pentru a putea atrage mai multe investiţii din exterior. Găgăuzia a fost şi va rămâne în componenta Moldovei. Dacă însă cineva va dori să schimbe statutul ţării, găgăuzii îşi vor revendica dreptul de a-şi decide în mod independent soarta, a subliniat Mihail Formuzal.