Republica Moldova și România fac echipă bună în domeniul educației și cercetării, se ajută reciproc, preiau și transmit bune practici. Este opinia Ludmilei Armașu-Canțîr, prorector pentru activitatea științifică și relații internaționale, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Integrare prin instruire și cercetare, proiecte educaționale moldo-române”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Parteneriatul cu România înseamnă nu doar preluarea de bune practici, dar și transmiterea de bune practici. De exemplu, pe segmentul doctoral, în România un pic altfel este formată baza modulului psihopedagogic. Neavând universități de profil pedagogic, s-a pomenit că 70% din doctoranzii de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, sunt din România - în programe de psihologie, psihopedagogie specială, asistență socială, logopedie sau științe ale educației. Pentru că aici au găsit o experiență diferită și mai aprofundată pentru că, din 1993, când s-au fondat doctorate în Republica Moldova, au acces la aceste studii și au devenit doctori în științe foarte mulți colegi din România, și din universități, dar și din direcții generale de învățământ”, a declarat Ludmila Armașu-Canțîr.
Ea susține că Republica Moldova și România fac echipă bună în domeniul cercetării și educației, ajutându-se reciproc. „Când vorbim despre cercetare, chiar și acum se lucrează pentru depunerea proiectelor împreună cu universități din România. Se țin prelegeri comune, se fac proiecte comune, seminare și practic nu avem niciun eveniment științific, academic important în universități fără participarea colegilor din România. Sunt omniprezenți la fel cum facem noi pentru că deschiderea nu este doar un moft, dar o necesitate stringentă”, a adăugat Ludmila Armașu - Canțîr.
Ludmila Armașu-Canțîr spune că în parteneriatele cu România din domeniul educației se încearcă a face hotarele mai invizibile, în sensul în care se creează niște relații de prietenie „așa cum se cere într-o mare familie europeană, într-un proces de integrare foarte important, fără a avea pretenția de a pierde din specificul instituțional sau național. Evident că în marea familie internațională cercetătorii trebuie să vină și cu ceva specific, iar specificul științei educaționale din Republica Moldova este vizibil. Cred că în continuare vor fi și mai importante relațiile pentru că de la nivelul de metode de predare, tehnologii, ajungem deja la metode de cercetare, la schimbarea structurii tezelor de cercetare, după standarde internaționale. Publicațiile internaționale la fel sunt foarte importante, accederea la baze importante de date se face și prin parteneriatele, și publicațiile comune, coordonări de proiecte comune împreună cu colegii din România. De fapt, cei mai fideli parteneri sunt în toate proiectele colegii din România, pentru care le mulțumim”, a punctat Ludmila Armașu - Canțîr.
Dezbaterea se desfășoară în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
