Dezbaterile post-electorale pe marginea victoriei lui Andrei Năstase vs. Ion Ceban la alegerile primarului municipiului Chișinău sunt foarte utile. Ele ajută la completarea întregii palete de factori ce au contribuit la rezultatul final. În dezbaterile din 4 iunie 2018 din cadrul emisiunii „Fabrika” de la postul Publika TV s-a concluzionat că rezultatul a fost, de fapt, unul previzibil. Sigur, abordările probabiliste dau șanse tuturor candidaților, numai că ponderea acestora este diferită și influențată de șirul de factori invocat mai sus – poziționarea candidatului din punct de vedere politic și geopolitic; imaginea acestuia ca persoană publică cu un anumit trecut politic și ținută morală, adică integritatea candidatului; buna cunoașterea a subiectelor de interes major pentru publicul votant; resursele financiare, mediatice, administrative, umane și de altă natură de care dispune candidatul; contextul social-politic și economic concret din perioada electorală, cu influențe determinante asupra absenteismului electoral etc. Chiar să fi fost previzibil rezultatul alegerilor prin prisma tuturor factorilor menționați?
Acum s-o luăm pe rând. Primarul capitalei, Chișinău, se alege prin vot direct începând cu anul 1999. De atunci au avut loc șase exerciții electorale, cel recent fiind al șaptelea. În cinci exerciții electorale a învins un candidat ce s-a poziționat ca fiind, mai degrabă, de centru-dreapta, național, pro-european. Doar în cadrul alegerilor noi din 2005 a învins candidatul stângii, pro-eurasiatice, dar acele alegeri nu au fost validate din cauza absenteismului. De aceea, candidatul Partidului Socialiștilor, Ion Ceban, a depus eforturi mari pentru a se delimita în competiția electorală de factorii politic și geopolitic. Pe de altă parte, candidatul Platformei Demnitatea și Adevăr, Andrei Năstase, dimpotrivă, și-a etalat sprijinul Partidului Popular European, a făcut turul orașelor din România pentru a arăta ce sprijin are și pe ce poate conta. În același context, socialiștii au invocat faptul că reforma administrativ-teritorială din 1998 i-a dezavantajat întrucât la municipiul Chișinău au fost atașate 19 localități preponderent rurale pentru consolidarea segmentului electoral național, pro-european. Concluzia este că, de obicei, un candidat de dreapta, pro-european câștigă în fața unui candidat de stânga, pro-eurasiatic, dacă participarea este relativ înaltă, de cel puțin ~35%. Deci, putem conchide că primul factor i-a fost mai mult favorabil lui Andre Năstase.
Al doilea factor, referitor la imagine a fost intens explorat de ambii candidații. Deși ambii candidați erau cu certificate de integritate, atacurile reciproce la persoană, la integritatea acestora, au curs gârlă. Lui Ion Ceban i s-a amintit trecutul său comunist, „trădarea” comisă în raport cu formațiunea care l-a lansat pe scana politică – Partidul Comuniștilor, comportamentul agresiv în spațiul public, la ședințele consiliului municipal, recurgerea la minciună deliberată de dragul profitului politic în cazul celor „30 mii de sirieni” care ar fi trebuit să fie aduși în Republica Moldova în baza Acordului de Asociere EU – Republica Moldova și a unei înțelegeri dintre cancelarul federal Angela Merkel și candidatul la funcția de președinte a Republicii Moldova, Maia Sandu. Pe de altă parte, lui Andrei Năstase i s-au pus în cârcă relații dubioase cu oameni de afaceri condamnați în Republica Moldova încă acum opt ani și care au azil în Germania, privatizări calificate drept ilegale și făcute de apropiații candidatului. Greu de estimat cine a avut de suferit mai mult de pe urma acestui factor. De aceea, competiția de imagine a rămas cel mai probabil indecisă.
Al treilea factor, referitor la cunoașterea gospodăriei și a problemelor presante ale municipalității a fost categoric în favoarea lui Ion Ceban. Totuși, cunoașterea în detalii și stăpânirea tematicii problemelor municipiului l-a făcut pe Ion Ceban să-și permită un comportament agasant, nepotrivit față de contracandidat, lucru care i-a știrbit cumva din imagine.
Al patrulea factor, referitor la resursele financiare, mediatice și umane a fost, de asemenea, în favoare candidatului Ion Ceban, care a cheltuit în campania electorală de aproximativ 7 ori mai multe resurse financiare decât Andrei Năstase. Potrivit rapoartelor de monitorizare a comportamentului media, două media-holding-uri gigantice, afiliate partidelor Democrat și Socialiștilor, au bătut în Andrei Năstase ca într-un sac de box, lustruind imaginea sau manifestând indulgență față de Ion Ceban. Este adevărat că postul Jurnal TV a făcut inversul. Totuși, raportul a fost de aproximativ 8 la 1, nu și eficiența, în această competiție. Și la capitolul factor uman, adică echipa ce ar trebuie să vină la Primărie împreună cu învingătorul, Ion Ceban a fost deasupra lui Andrei Năstase, care pur și simplu s-a eschivat să răspundă la întrebări în acest sens.
Cel de al cincilea factor, referitor la context, a fost mai degrabă în favoarea lui Andrei Năstase, care a avut suportul declarat a 10 formațiuni politice pro-europene și unioniste. Ion Ceban, dimpotrivă, a fost subminat de alte două partide pro-eurasiatice – Partidul Comuniștilor și Partidul Nostru, pentru „trădările” comise de Partidul Socialiștilor pe care îl reprezintă în raport cu cele două formațiuni, precum și pentru cooperarea specifică, voalată, cu Partidul Democrat de guvernământ, în cadrul așa-zisului „binom”. Așadar, cei cinci factori invocați au favorizat candidații în mod echilibrat, ponderea lor finală fiind totuși diferită. Tocmai acest lucru arată că rezultatul alegerilor nu a fost, totuși, unul previzibil.
Experții IPN