„Luceafărul” lui Mihai Eminescu este tradus, în premieră, în limba găgăuză

Fostul ambasador al R. Moldova în Turcia, Fiodor Angheli, traduce, în premieră, poemul „Luceafărul” de Mihai Eminescu în limba găgăuză. Fiodor Angeli a declarat pentru Info-Prim Neo că lucrează de un an la tălmăcirea capodoperii eminesciene şi că a tradus deja 80 din cele 98 de strofe ale poemului. Versiunea găgăuză este foarte apropiată ca şi formă de orginal: catrene cu rimă împerecheată, aceeeaşi măsură metrică şi ritm, versul iambic. Traducătorul a păstrat neschimbate şi numele personajelor - Luceafărul (Luceafêr), Cătălina, Hyperion. Totuşi, poemul tradus poartă titlul de „Çoban yildizi” (steaua ciobănească), aşa cum este numit astrul în găguză. Traducătorul recunoaşte că în original versurile lui Eminescu sună mai melodios, dar asigură că în limba găgăuză ele se citesc uşor şi sună extraordinar: „Olur masaldaki gibi-/ Sevgidä yok dibin dibi./ Geçmiştä hiç olmayan olmuş-/ Kral soyundan bir evlad duumuş.” („A fost odată ca-n poveşti,/ A fost ca niciodată./ Din rude mari împărăteşti,/ O prea frumoasă fată.”) Ideea traducătorului este ca poemul să fie publicat într-o ediţie bilingvă. El crede că, în acest fel, cartea va fi utilă atât profesorilor şi elevilor, cât şi tuturor celor dornici să înveţe una dintre cele două limbi. Autorul şi-ar dori să includă în acelaşi volum şi povestea „Făt-Frumos din lacrimă” de Mihai Eminescu, care este, în opinia sa, cea mai însemnată lucrare în proză a geniului naţional. Fiodor Angheli a tradus deja basmul în limba găgăuză, însă nu în proză, ci în versuri. Acest poem va fi încadrat în volumul său de versuri în limba găgăuză „Când înfloresc florile”, care urmează să apară în septembrie-octombrie. Fostul ambasador mărturiseşte că îşi doreşte să traducă încă multe alte lucrări din opera lui Mihai Eminescu şi să editeze un întreg volum de traduceri. Recent, a apărut o carte de traduceri semnată de Fiodor Angheli. Este vorba de „Masallar” („Poveşti”), în care au intrat cinci poveşti ale lui A.S. Puşkin în limba găgăuză. „Pentru mine Puşkin şi Eminescu sunt genii, titani ai gândirii, magicieni ai cuvântului”, spune Fiodor Angheli. Traducătorul susţine că traducerea poveştilor lui Puşkin i s-a dat mai uşor. La Eminescu i-au dat bătaie de cap, în special, noţiunile legate de sfera cerească, de cosmos, univers. La Puşkin, însă, s-a ciocnit de arhaisme şi regionalisme ruseşti, traducerea cărora a fost mai dificilă. Poveştile lui Puşkin în găgăuză au fost publicate graţie suportului Ambasadei Federaţiei Ruse în R. Moldova. Cartea a fost înalt apreciată în Rusia. În schimb, pentru publicarea „Luceafărului” nu s-au găsit încă surse necesare. Traducătorul a făcut numeroase demersuri către autorităţi, care au rămas deocamdată fără răspuns. Autorul a deschis un cont special pentru publicarea poemului eminescian: BC „Mobiasbanca” SA, filiala nr. 9 Centru, codul băncii MOBBMD 22749, cont curent în MDL 22528004983107. Traducătorul este sigur că autorităţile oricărui alt stat ar sări să susţină publicarea traducerii unei lucrări-simbol, astfel de acţiuni fiind o modalitate excelentă de promovare a culturii naţionale. Fostul ambasador destăinuie că pe parcursul ultimilor 3 ani luptă cu autorităţile de la Chişinău pentru ca acestea să acorde mai multă atenţie studierii limbii de stat în şcolile minorităţilor naţionale. „Acum nici găgăuzii, nici bulgarii, ruşii şi ucrainenii nu au posibilităţi pentru a studia limba română. Ei nu cunosc limba de stat nu pentru că nu-şi doresc acest lucru, ci pentru că nu li se crează condiţii. Statul nu dă nici un bănuţ pentru ca elevii din UTA Găgăuzia să studieze limba română. Nu au manuale, lipsesc profesorii calificaţi”, spune Feodor Angheli. El consideră că Guvernul ar trebui să elaboreze un program special pentru 10-20 de ani înainte şi să aloce fonduri speciale pentru studierea limbii de stat de către minorităţi. „Dacă nu vor fi întreprinse astfel de măsuri, peste 10-15 ani vom avea în ţărişoara noastră o mare problemă”, atenţionează Feodor Angheli. „Absolvenţii şcolilor naţionale, mai ales cei de la sate, nu cunosc limba rusă, pe când absolvenţii şcolilor minorităţilor etnice nu ştiu româna. Lipsa unei limbi de comunicare va duce la multe ciocniri”, consideră fostul ambasador. El este convins că anume limba română trebuie să devină acest mijloc de comunicare interetnică, aşa cum a fost odinioară limba rusă. „Limba este elementul care cimentează un popor, iar poporul nostru trebuie să fie unit”, spune Angheli. Născut la 24 octombrie 1935 în satul Gaidar, raionul Ceadâr-Lunga, Fiodor Angheli este absolvent al Institutului statelor Asiei şi Africii al Universităţii „M. Lomonosov” şi al Şcolii superioare de partid din Moscova. A fost corespondent al ziarelor „Novosti” (1967-1972) şi „Pravda” (1974-1979) la Bucureşti. A activat în secţia relaţii externe a Comitetului Central de la Chişinău (1972-1974). A fost directorul general al Agenţiei „Moldpress” (1983-1990) şi, ulterior, şeful Biroului Agenţiei „Itar-Tass” în Moldova (1990-1994). Deputat în Parlamentul R. Moldova (1994-1998). Ambasador al R. Moldova în Turcia, Egipt şi Quweit, cu reşedinţa la Ankara (1998-2001).