Săptămâna aceasta Parlamentul de legislatura a XX-a își încheie mandatul, chiar dacă, din punct de vedere legal mai păstrează dreptul de a se întruni în ședințe plenare, pe chestiuni de urgență, de exemplu. Într-o republică parlamentară aceasta ar însemna că aproape toate meritele gestionării treburilor în țară și în societate, dar și aproape toate responsabilitățile îi aparțin acestui organ legislativ. Cum a fost acest Parlament? Ce a făcut el bun pentru societatea moldovenească și ce a făcut mai puțin bun, în toată această perioadă de mandat? – la aceste întrebări, dar și la altele, au încercat să răspundă participanții la dezbaterile publice cu tema: „Locul Parlamentului de legislatura a XX-a în viața societății și în istoria parlamentarismului moldovenesc”, ediția a 98-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că Republica Moldova, care este un stat parlamentar, a avut o evoluție spre această formă de guvernământ. Atunci când a fost adoptată Constituția în 1994, a fost aleasă forma de guvernământ semi-parlamentară și semi-prezidențială. Apoi a avut loc reforma constituțională din anul 2000, prin care Republica Moldova a devenit republică parlamentară, iar în ultima legislatură – a XX-a – câteva hotărâri ale Curții Constituționale au întărit ceea ce se numește republică parlamentară în Moldova. „Se cunoaște ce lupte politice s-au dat între elitele de atunci. Știm cum a reacționat, de exemplu, Fontul Popular, la alegerile prezidențiale anunțate pentru decembrie 1991 și care au fost reacțiile aceluiași Front Popular la încercările de a transforma Republica Moldova în republică prezidențială în prima legislatură de după Independență. Deci, sunt lucruri care au avut o anumită evoluție, acum avem o republică parlamentară”, a opiniat Igor Boțan.
Igor Boțan a mai menționat că Parlamentul reprezintă națiunea, poporul. Și este foarte clar că toată puterea emanată de popor este în mâinile Parlamentului. „În rest, într-o republică parlamentară, totul depinde de relația dintre Parlament și Executiv. Sigur că Executivul se află sub controlul Parlamentului, dacă majoritatea parlamentară decide că Guvernul nu-și face treaba, există toate instrumentele – prin moțiunea de cenzură împotriva Guvernului sau moțiunea simplă împotriva unui ministru – sunt instrumente de control asupra Executivului. Șeful statului, desigur, are rol de mediator într-o republică parlamentară și câteva hotărâri ale Curții Constituționale au arătat foarte clar că Republica Moldova a ales calea, să spunem așa – extremă de republică parlamentară, când șeful statului reprezintă entitatea juridică și toate conflictele pe care le vedem, stârnesc anumite zâmbete”, a menționat expertul.
Vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Victor Juc, consideră că activitatea Parlamentului de legislatura a XX-a trebuie să fie analizată pe mai multe coordonate. Și prima ar fi creația legislativă, care în opinia sa, nu se deosebește practic cu nimic de celelalte legislaturi. Mai ales, în contextul în care și alte legislaturi au adoptat unele legi care se mai află încă în dezbatere și pe care opinia publică le-a discutat foarte mult. De exemplu, spune Victor Juc, Parlamentul de legislatura a XIII-a din perioada anilor 1994-1998 a adoptat o lege foarte controversată cu privire la iertarea tuturor datoriilor colhozurilor, susținându-se că acestea nu au bani și nu au cu se onoreze datoriile. Un alt exemplu menționat este Parlamentul de legislatura a XIX-a care a adoptat mult discutata Lege cu privire la egalitatea șanselor. În opinia sa, un punct mai vulnerabil ține de Legea privind declararea benevolă a veniturilor, adoptată de actualul Parlament, care de asemenea a provocat mari dezbateri în societate. Potrivit lui Victor Juc, o altă coordonată ține de începuturile acestui legislativ, când, în ajunul alegerilor din 30 noiembrie 2014, un concurent electoral care a avut șanse destul de mari să acceadă în Parlament a fost exclus din cursa electorală. Și atunci, formatarea, reprezentarea și gruparea pe fracțiuni ar fi fost cu totul alta.
În opinia sa, alt aspect ține de faptul că Parlamentul a debutat în activitatea sa prin imposibilitatea de a forma o majoritate și implicit o coaliție guvernamentală. Astfel, pentru prima dată în Republica Moldova fost formalizată o coaliție minoritară, ceea ce nu este firesc lucrurilor, dat fiind faptul că o minoritate parlamentară guvernează, de regulă, spre sfârșitul mandatului, atunci când este necesar de a pregăti viitorul scrutin. Victor Juc mai spune că Parlamentul de legislatura a XX-a va intra în istorie ca unul care s-a reformatat foarte mult, iar unele fracțiuni întrunind inițial un număr mai mic de mandate, pe parcurs s-au extins foarte mult.
Analistul politic Anatol Țăranu, istoric, membru al primului Parlament al Republicii Moldova, spune că trăsătura distinctivă al actualului Parlament este ca fiind cel mai traseist din istoria parlamentarismului moldovenesc. În opinia sa, ceea ce s-a întâmplat în această legislatură cu fracțiunile parlamentare, practic, nu are precedent. Deși au mai existat fapte de traseism politic, însă nu într-o asemenea proporție ca în această legislatură. El amintește că în 1990-1994 s-a propus ca numerotarea legislaturilor să înceapă cu acel prim Parlament al Republicii Moldova, însă două fracțiuni s-au împotrivit acestei inițiative și a rămas numerotarea care a avenit încă de la sovietele supreme din perioada sovietică. „Consider că o asemenea abordare a fost una emblematică pentru ceea ce se numește democrația moldovenească, care este profund ancorată în perioada sovietică și elementul sovietismului așa și nu a fost scos nici până în zilele de astăzi din viața politică a Republicii Moldova. Și aceasta chiar dacă transformările, la prima vedere, sunt destul de serioase”, spune analistul.
Anatol Țăranu consideră că republica parlamentară ca sistem de guvernare nu izvorăște din starea istorico-culturală a societății moldovenești. Potrivit lui, societatea moldovenească este una profund paternalistă, iar pentru o asemenea stare de lucruri în societate, pentru un asemenea tip de cultură, mai mult convine o republică prezidențială, unde există un „tătuc” și oamenii înțeleg mai bine un asemenea regim de guvernare. „Eu cred că anume de aici vin aceste devieri serioase care au loc în cadrul funcționării Parlamentului. Din păcate, și Parlamentul din legislatura a XX-a a venit să confirme acest fapt. Actul dezbaterilor parlamentare este unul profund formal. De fapt, noi nu avem în Parlamentul Republicii Moldova o dezbatere parlamentară propriu-zisă. Parlamentul, într-un mod mecanic, ștampilează legile, care sunt convenite nu ca rezultat al unei dezbateri profunde parlamentare, cu aplicarea factorului de expertiză, ci mai degrabă este rezultatul unor înțelegeri de culise, care se duc în prealabil”, a declarat analistul. Potrivit lui, acest lucru știrbește foarte mult din esența democratică al actului parlamentar.
Politologul Alexandru Solcan consideră că este important și contextul în care a activat Parlamentul din actuala legislatură – au avut loc alegeri, precedate de semnarea Acordului de Asociere cu UE, un lucru benefic pentru care Republica Moldova a făcut eforturi consistente și care a fost realizat în timpul legislaturii precedente. Acest lucru s-a reflectat în scorul electoral, bazat pe polarizarea geopolitică a societății, drept urmare în jur de 55 de mandate au fost obținute de partidele care s-au declarat pro-europene. „Astfel, se părea că această direcție urma să fie aprofundată, fiindu-i imprimată dat esență, nu doar la nivel de declarații. Însă, lucrurile s-au dovedit a fi cu mult mai complicate, fiindcă în același timp se producea ceea despre ce s-a aflat mai târziu – criza financiar-bancară, ieșind la iveală imediat după alegerile din 2014 și aceasta a explodat societatea din Republica Moldova”, a spus Alexandu Solcan.
„Din punctul meu de vedere, un alt moment al contextului în care a activat actualul Parlament, ne place sau nu, este contextul internațional foarte complicat. Și aici mă refer la războiul hibrid și Republica Moldova a fost parte la războiul hibrid. De ce spun acest lucru? Fiindcă au urmat niște guverne care nu au rezistat prea mult. Am văzut că acea criză a miliardului a dus la schimbarea opiniilor în societate, partida pro-europeană era în scădere și nu mai constituia majoritatea, pentru că toate cele care s-au întâmplat s-au asociat cu partidele care erau la guvernare și care se declarase pro-europene. Și sigur că au fost mari presiuni de organizare a anticipatelor din partea opoziției. Anticipatele ar fi adus în Parlamentul Republicii Moldova partida pro-rusă masiv”, a declarat politologul. Potrivit lui, actualul Parlament a reușit să depășească acea situație complicată, iar guvernul instalat la începutul anului 2016 a reușit, cu suportul Parlamentului, să stabilizeze situația, lucru recunoscut de toți, inclusiv de Fondul Monetar International”, a spus Alexandru Solcan. Potrivit lui, rolul Parlamentului într-o republică parlamentară este foarte mare și de el depinde stabilitatea Guvernului.
Ștefan Gligor, expert în politici publice, a menționat că activitatea Parlamentului de legislatura a XX-a trebuie privită prin prisma a doar două articole. Și anume articolul 2, alineatul 1 și 2, din Constituție, care spune că „Suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție”. „Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Parlamentul actual a trădat conceptul suveranității și acești oameni nu și-au onorat obligațiile pe care și le-au asumat în cadrul campaniei electorale față de popor. Activitatea Parlamentului a fost redirecționată în cadrul unui grup foarte restrâns de persoane, care a stabilit într-o formă ultimativă un șir de sarcini în fața acestei majorități parlamentare, absolut traseiste, volatile și lipsite de orice credibilitate. Au existat alegații cu privire la faptul că actuala majoritate a fost formată în urma mituirii acelor parlamentari, lucru care nu a fost investigat de către organele de urmărire penală, probabil, pentru că ele sunt ocupate cu hărțuirea administrației publice locale, intimidarea activiștilor civici și urmărirea lor”, a declarat Ștefan Gligor, menționând că sunt intimidați și jurnaliștii, și reprezentanții opoziției. Expertul este de părere că s-a ajuns la o situație în care Parlamentul Republicii Moldova nu mai este un Parlament: „Actualul legislativ ar reprezenta o instituție în cazul în care ar respecta legislația Republicii Moldova și ar desfășura, într-adevăr, o activitate de creație legislativă în interesul cetățenilor țării.
„Or, dacă noi analizăm pe capitole activitatea Parlamentului Republicii Moldova, prin prisma creației legislative, adică de adoptare a legilor, vom vedea că cu fiecare pachet de legi adoptat, erau încălcate tot mai grav și mai grav obligațiile asumate față de partenerii de dezvoltare – unu și doi – devenea tot mai puternică securitatea, stabilitatea și bunăstarea financiară a grupării oligarhice care controlează astăzi Republica Moldova”, susține expertul. Cel de-al doilea articol din legislație la care s-a referit Ștefan Gligor este articolul 339 din Codul Penal, care se referă la uzurparea puterii de stat. „Cât timp se caută „trădători prin activitatea Fundației „Open dialog” și „mâna Moscovei” în rândurile opoziției extraparlamentare, are loc de fapt o infracțiune. Conceptul suveranității este anihilat prin preluarea controlului de către un grup de persoane particulare, a avut loc, ceea ce se definește în Codul Penal ca uzurpare a puterii de stat. Și acest lucru se pedepsește prin prisma survenirii urmărilor grave, întrucât zeci de mii de oameni și-au părăsit locuințele, mii de copii au fost incluși în lista celor care cresc fără un părinte sau fără ambii. Și nu există o crimă mai gravă împotriva propriului popor decât dacă tu expui, umilești și sărăcești acel om care te-a votat cu patru ani în urmă. Și nici nu ai măcar obrazul să răspunzi atunci când ești întrebat. Un Parlament mai iresponsabil, mai volatil, mai rușinos din perspectiva activității sale, noi nu am avut în istoria noastră și a venit momentul să spunem lucrurilor pe nume”, a mai spus Ștefan Gligor.
Dezbaterea „Locul Parlamentului de legislatura a XX-a în viața societății și în istoria parlamentarismului moldovenesc” face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
