Majoritatea parlamentară propune desfăşurarea unui referendum republican pentru alegerea preşedintelui ţării cu 51 de voturi în Parlament. Experta politică, Lina Grâu, solicitată de IPN, a calificat această propunere drept cinică în contextul în care majoritatea partidelor au promis în campania electorală alegerea preşedintelui prin vot direct de către popor, afirmând că acum oamenilor li se ia ceea ce nici nu li s-a dat.
În proiectul de hotărâre de Parlament, înaintat de 49 de deputaţi din coaliţia de guvernământ, se menţionează că din moment ce Guvernul este învestit cu 51 de voturi, la fel şi preşedintele Parlamentului este numit tot cu votul a 51 de deputaţi, atunci şi preşedintele ţării poate fi ales cu aceeaşi majoritate simplă. Însă deja dacă şeful statului nu va putea fi ales cu majoritatea simplă, aceasta va însemna că Parlamentul nu este funcţional şi va trebui dizolvat. Autorii proiectului menţionează că această modificare a Constituţiei privind alegerea preşedintelui are ca scop evitarea blocajelor politice cum s-a întâmplat anterior.
Lina Grâu a subliniat că înţelege scopul proiectului, dar este o iniţiativă venită cam târziu, pentru că problema cu alegerea şefului statului a apărut încă 6 ani în urmă. Plus la aceasta, promisiunea electorală era că oamenii vor alege singuri preşedintele ţării. „Am impresia că ei se joacă cu focul, e o iniţiativă cinică, adică „noi v-am promis că-l veţi alege voi, dar de fapt îl vom alege noi aşa cum ne convine”. În contextul miliardului furat şi în contextul protestelor, interpretarea va fi că hoţii vor să rămână la putere”, a spus experta.
Cât ţine de reuşita acestui referendum, Lina Grâu crede că va fi unul eşuat, pe motiv că oamenii fie nu vor accepta această modificare, fie nu vor ieşi la vot. Experta e de părere că ar trebui adresate 2 întrebări: una ar fi dacă oamenii vor ca şeful statului să fie ales cu 51 de voturi în Parlament şi a doua dacă vor să fie ales direct de popor. Experta admite că există deja o înţelegere la nivel de coaliţie de guvernare, componentele căreia îşi dau seama că peste jumătate de an ar putea iarăşi exista o criză politică şi au decis să treacă peste acest risc prin metoda respectivă.
În proiectul de hotărâre înregistrat în Parlament nu este menţionată data când ar putea avea loc referendumul, doar este scris că cetăţenii vor trebui să răspundă la întrebarea: „Sunteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea preşedintelui Republicii Moldova cu votul majorităţii deputaţilor aleşi?”.
