Analiza IPN: Şi totuşi – limba moldovenească sau română? Această întrebare simptomatică pentru societatea noastră devine tot mai stringentă în preajma sărbătorii „Limba noastră”. Dar în unele colţuri ale ţării noastre, în care limba naţiunii moldoveneşti este cea mai puţin răspândită, sărbătoarea zilei de 31 August devine un prilej pentru a-şi pune altă întrebare, mult mai importantă: are oare limba de stat viitor?
Regiunea „cea mai rusofonă”
Autonomia găgăuză este cunoscută ca fiind cea mai rusificată regiune a Moldovei, în care majoritatea populaţiei nu cunoaşte limba de stat (pentru a nu sustrage atenţia şi pentru ca nici noi să nu ne prea dedăm în clarificarea corectitudinii denumirii, am ales în mod conştient în acest articol denumirea de „limbă de stat”, oferindu-i fiecărui posibilitatea să interpreteze cum va dori această sintagmă). Afirmaţia respectivă este corectă doar parţial. În realitate, judecând după sondajele de opinie ale populaţiei, majoritatea locuitorilor din ţinut consideră, totuşi, limba lor maternă cea găgăuză. Cât priveşte limba de stat, într-adevăr, este o mare raritate să întâlneşti aici un om care ar poseda-o la perfecţie.
Potrivit datelor statistice, în Găgăuzia locuiesc circa 7,5 mii de moldoveni. Aceasta constituie mai puţin de 5 la sută din întreaga populaţie a ţinutului de aproximativ 160 mii de locuitori. Limba de stat este studiată în toate instituţiile de învăţământ din regiune. Totodată, predarea obiectelor în limba de stat se realizează doar în două licee private moldo-turceşti şi în două licee de stat. De aceea nici nu este de mirare că nivelul de răspândire aici a limbii de stat este cel mai neînsemnat comparativ cu celelalte raioane ale Moldovei.
Obligaţia de a cunoaşte şi obligaţia de a ajuta
„Problema lingvistică” există aici şi autorităţile autonomiei nici nu ascund acest lucru. La Direcţia generală învăţământ a Comitetului Executiv al Găgăuziei sunt menţionate două cauze principale de răspândire insuficientă a limbii de stat: inexistenţa mediului lingvistic şi pregătirea inadecvată a cadrelor didactice, pentru mulţi dintre care limba de stat nu este maternă. Şi dacă la cel de-al doilea punct în ultimii ani s-au înregistrat anumite progrese, apoi în ceea ce priveşte mediul lingvistic perspective pozitive, deocamdată, nu se întrevăd.
Conducerea de vârf a Găgăuziei recunoaşte că a cunoaşte limba de stat este o obligaţie a fiecărui cetăţean, totodată, ea aminteşte şi de obligaţiile statului. În opinia başcanului Mihail Formuzal, expusă în interviul acordat agenţiei IPN, autorităţile ţării, înainte de a înainta cetăţenilor asemenea cerinţe, sunt obligate să ajute în mod practic toţi doritorii să studieze limba de stat să facă lucrul acesta.
„Noi executăm de sine stătător toate programele de studiere a limbii de stat. Chişinăul nu ne acordă, practic, niciun sprijin în această chestiune. Nu există programe de stat pentru instruirea generaţiei în vârstă. Nu ni se acordă ajutor financiar pentru a atrage în Găgăuzia cadre tinere de naţionalitate moldovenească”, - a menţionat liderul găgăuz.
Însă conducerea autonomiei este destul de optimistă în această privinţă. Conform afirmaţiilor lui Formuzal, schimbarea situaţiei în ţinut se poate produce, dar numai că într-o perspectivă îndelungată.
„Noi conştientizăm că a cunoaşte limba de stat este, înainte de toate, o chestiune a competitivităţii tineretului nostru. Fără aceste cunoştinţe, copiilor noştri le va fi greu să înainteze în cariera lor profesională. De aceea noi mizăm pe tineretul nostru şi depunem toate eforturile, pentru a-i crea condiţiile necesare”, - a declarat liderul găgăuz în interviul pentru IPN.
Este necesară o nouă strategie
Cunoaşterea de către populaţie a limbii de stat constituie unul dintre factorii importanţi ai unităţii şi integrităţii ţării noastre. Din acest punct de vedere, este greu să nu fii de acord cu afirmaţia că răspândirea şi susţinerea limbii de stat este, întâi de toate, o grijă şi o obligaţie a Guvernului Moldovei.
Realităţile din Găgăuzia, dar şi din multe alte regiuni ale republicii ne sugerează necesitatea revizuirii politicii de promovare a limbii de stat în rândul minorităţilor naţionale. Ce poate fi mai eficient în această chestiune: atmosfera de constrângere şi apelurile patriotico-caricaturiste sau motivarea economică? Considerăm că reţeta corectă a unei strategii de succes se află la suprafaţă. Principalul este ca să existe o voinţă la nivel de stat de a o elabora şi de a o realiza.
Deocamdată însă, avem ceea ce avem. Conform Constituţiei, limba moldovenească este limba de stat a Republicii Moldova. Ea este şi una dintre cele trei limbi oficiale pe teritoriul Găgăuziei – parte inalienabilă a Republicii Moldova. Cu toate acestea, limba respectivă este, de fapt, pentru majoritatea absolută a locuitorilor autonomiei o limbă străină.
Veaceslav Craciun, pentru IPN