Guvernul a stabilit reforma administraţiei publice drept o prioritate strategică. În plină desfăşurare a acesteia, Agenţia de presă IPN a realizat un interviu cu secretarul general al Guvernului, Lilia Palii, despre schimbările care ne aşteaptă şi beneficiile pentru cetăţeni.
– În vara anului curent, premierul Pavel Filip declara că reforma administraţiei publice va începe de la Guvern. Cum decurge procesul de reformare?
– Procesul de reformare a administraţiei publice în scopul orientării acesteia spre cetăţean, lansat de Guvern, a început cu reformarea Cancelariei de Stat, care vizează transformarea acestei entităţi într-o structură mai eficientă şi efectivă. Acest proces a inclus câteva etape. Mai întâi de toate a fost efectuată o evaluare a situaţiei existente. Pentru a avea o viziune imparţială asupra funcţionării Cancelariei de Stat, am solicitat asistenţa partenerilor de dezvoltare. Astfel, cu suportul PNUD Moldova a fost elaborat un studiu, realizat de „Ernst and Young Baltics”. Scopul pe care îl urmărim este să asigurăm transformarea Cancelariei de Stat într-un „Centru al Guvernului”, conform celor mai bune practici europene. La primă etapă, vom efectua o optimizare a structurii, a business-proceselor şi a circuitului informaţional. După care, ne propunem să mergem şi la cedarea unor funcţii improprii, dar acest proces va fi conex reformei administraţiei publice centrale.
Procesul de reformare a Cancelariei de Stat presupune şi noi abordări în gestionarea personalului din cadrul acesteia şi anume: revizuirea sarcinilor şi atribuţiilor funcţiilor, stabilirea responsabilităţilor fiecărei subdiviziuni şi persoane, sporirea cerinţelor în procesul de angajare şi promovare, fortificarea capacităţilor personalului, îmbunătăţirea procesului de motivare a personalului (financiară şi nefinanciară). Reforma Cancelariei de Stat este doar un prim pas, care precedă procesul de schimbare a întregului sistem al administraţiei publice din ţară. Este important să avansăm în îmbunătăţirea standardelor administraţiei publice, utilizând cele mai bune experienţe în acest sens.
Cu suportul SIGMA OECD a fost efectuată şi o evaluare a administraţiei publice. Ca urmare, a fost elaborată Strategia Reformei Administraţiei Publice 2016-2020. Este în proces de definitivare şi Planul de acţiuni privind implementarea acestei strategii. A fost revigorat Consiliul Naţional privind Reforma Administraţiei Publice (RAP). Există şi un prim „design” al noii structuri a administraţiei publice centrale, care este în proces de consultare pe intern şi care va fi promovat în timp util. În paralel, a fost instituit un grup de lucru pentru elaborarea reformei administraţiei publice locale, care urmează a fi pregătită pentru lansare către anul 2018.
În cadrul Cancelariei de stat va fi creată şi o direcţie specială – „Reforma administraţiei publice”. Totodată, prin dispoziţia prim-ministrului, a fost instituit şi un Grup de acţiune („Task force”), care include reprezentanţii cu funcţii de conducere din cadrul Cancelariei de Stat, Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, care vor asigura implementarea reformei. Totodată, rolul principal în acest proces revine Consiliului Naţional RAP.
– Cum vor spori toate aceste acţiuni eficienţa executivului?
– Reforma administraţiei publice este o prioritate strategică a Guvernului, care, de altfel, este prevăzută şi în Agenda de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, pentru că aceasta este conexă cu multe alte reforme, care trebuie să fie realizate în Republica Moldova. Urmare a acesteia va fi asigurată raţionalizarea structurii Guvernului, optimizarea cheltuielilor bugetare, transparentizarea activităţii autorităţilor publice, precum şi va spori eficienţa prin reducerea elementului birocratic. De asemenea, este important să funcţioneze şi un sistem eficient de monitorizare a performanţei instituţiilor. Consider că, sectorul public trebuie să fie ajustat evoluţiilor socio-economice, iar administraţia publică eficientă şi profesionistă poate servi ca un avantaj competitiv pentru dezvoltarea ţării. Noul concept al sistemului administrativ public trebuie să fie bazat pe aşa valori ca transparenţa, predictibilitatea, responsabilitatea, adaptabilitatea şi eficienţa.
– Una dintre prevederile reformei executivului este reducerea numărului de ministere, care astăzi sunt 16. Când se va întâmpla acest lucru? Câte ministere urmează să rămână şi care vor fi lichidate?
– Procesul de reformare a administraţiei publice se preconizează a fi realizat pe etape: prima etapă – reforma Cancelariei de Stat, după aceasta vor urma reformele pentru administraţia publică centrală, pe sistemul administraţiei publice în general şi către anul 2018 se preconizează pregătirea reformei administrativ-teritoriale. Nu aş vrea să ofer acum cifre concrete vizând numărul ministerelor, deoarece nu este luată încă o decizie finală în acest sens, aprobarea acesteia ţine de competenţa factorilor de decizie de nivel politic. De notat este că nici o funcţie de administrare publică nu va fi pierdută. Atribuţiile ministerelor care vor fi desfiinţate vor fi preluate de cele care vor rămâne. Atribuţiile care nu sunt proprii unei autorităţi publice centrale vor fi cedate instituţiilor publice de implementare. Totodată, va fi asigurată separarea funcţiilor de elaborare şi promovare a politicilor de funcţiile de control şi prestare a serviciilor.
Un alt scop este de a minimiza şi eficientiza costurile de administrare – va fi micşorată ponderea funcţiilor de suport şi excluse unele dublări în atribuţii. O cheie în atingerea succesului este revizuirea şi ajustarea business-proceselor la nivel intra şi inter-instituţional. Şi aici revenim la importanţa consolidării Cancelariei de Stat în calitate de „Centru al Guvernului”.
– Va fi redus şi numărul altor structuri, de exemplu al agenţiilor?
– Analizele şi evaluările efectuate demonstrează că nu atât de mult este exagerat numărul de funcţionari publici la nivelul aparatului central, pe cât cel de la nivelul instituţiilor administrative din subordine. Evidenţiez că, reforma pentru acest nivel ierarhic al administraţiei publice va fi neapărat implementată, începând cu reforma organelor de control din Republica Moldova.
Recent a fost adoptată Legea nr.230 din 26.09.2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. O prevedere importantă din această lege ţine de iniţierea reformei instituţionale prin care se propune o listă de 13 organe de control, cu identificarea domeniilor de control ale acestora, precum şi o listă de cinci autorităţi existente, pentru care legea se va aplica parţial. De menţionat e că actualmente funcţionează 64 de organe cu funcţii de reglementare şi control, iar în urma reformei numărul acestora va fi redus până la 18. Concomitent cu micşorarea numărul de instituţii va fi efectuată şi modernizarea serviciilor publice, crearea ghişeului unic electronic pentru actele permisive. Avem şi susţinerea partenerilor de dezvoltare care ne vor ajuta să implementăm aceste proiecte.
– Care sunt beneficiile directe pentru cetăţeni ale reformei administraţiei publice, cum şi când vor putea fi resimţite?
– O administraţie publică în oricare ţară trebuie să fie aliatul cetăţeanului. În viziunea noastră, o precondiţie importantă a succesului reformei administraţiei publice în Republica Moldova este existenţa unei cooperări strânse şi durabile cu societatea civilă, sectorul privat, mediul academic, precum şi cu partenerii de dezvoltare. Beneficiile directe pentru cetăţeni de la reforma administraţiei publice vor fi ridicarea calităţii serviciilor prestate de către autorităţile publice, transparentizarea activităţii instituţiilor de stat, reducerea elementelor de birocraţie şi factorilor corupţionali. Ceea spre ce tindem este să avem o administraţie publică modernă, profesionistă, mică dar eficientă, astfel ca hotărârile decizionale ale guvernării să fie înţelese şi percepute de fiecare cetăţean.
Elena Nistor, IPN
