Liderii AMN şi foştii membri excluşi recent din formaţiune se acuză reciproc

Liderii Alianţei „Moldova Noastră” şi 2 deputaţi care au fost excluşi recent din formaţiune îşi aduc acuzaţii reciproce, învinuindu-se unii pe alţii pentru decizia respectivă. La finele săptămânii trecute, Consiliul politic naţional al AMN i-a exclus din Alianţă pe deputaţii Vitalia Pavlicenco şi Anatol Ţăranu “pentru încălcarea şi sfidarea hotărârilor luate de organele colegiale ale partidului, prin participarea acestora în activităţi distructive împotriva AMN, având drept scop declarat constituirea unei noi formaţiuni politice de orientare liberală”. Ulterior, alţi 2 membri – Anatol Vidraşcu şi Mircea Rusu - au părăsit formaţiunea. În cadrul unei conferinţe de presă, desfăşurată miercuri, 4 octombrie, de liderii AMN, preşedintele formaţiunii Serafim Urecheanu a declarat că adoptarea acestei decizii a fost motivată de nevoia de a accelera consolidarea, unitatea internă şi eficienţa activităţii AMN, iar „adepţii demagogiei şi ai individualismului egoist refuzau să accepte aceasta”. Potrivit lui Urecheanu, odată cu potenţialul pozitiv al partidelor care au venit în AMN, formaţiunea a moştenit şi „elemente mai puţin sănătoase”, care „au promovat separatismul şi egoismul politic”. În acelaşi timp, sursa citată a dezminţit declaraţiile recente ale lui Anatol Ţăranu, precum că AMN ar fi fost finanţată de cercuri politice din Rusia şi Tiraspol şi că locurile pe lista AMN la alegerile din 2005 ar fi fost comercializate. Urecheanu a declarat că Ţăranu a participat la consultările privind elaborarea textului Constituţiei R. Moldova, fiind unicul care a propus ca limba rusă să aibă statutul limbii a doua de stat. Despre Vitalia Pavlicenco, liderul AMN a declarat că s-a ocupat de activităţi ce reveneau altor colegi, abandonând sarcina ce i-a fost atribuită - proiectul Legii lustraţiei. În ceea ce priveşte Mircea Rusu, Urecheanu a declarat că „susţinerea candidaturii acestuia la alegerile din Chişinău din noiembrie 2005 a fost o greşeală”, ratingul acestuia fiind de 1,2%, cât a acumulat la alegerile primarului din 1999. În aceeaşi zi, şi cei 4 foşti membri ai AMN au organizat o conferinţă de presă. Vitalia Pavlicenco a calificat excluderea deputaţilor din AMN drept o răfuială politică, o comandă politică venită atât din exterior, cât şi din interior, precum şi o intenţie de a elimina factorul naţional din Alianţă. Ea susţine că a promovat în numele echipei elaborarea unui proiect al Legii lustraţiei şi lucrează în acest sens, iar în cel mai apropiat timp o va propune Legislativului. Potrivit lui Ţăranu, ceea ce s-a întâmplat în AMN nu este o gâlceavă internă, ci un lucru de caracter principial. Potrivit lui, „suntem prezenţi la actul de deces al proiectului politic AMN”, care a avut drept sarcină debarcarea comuniştilor. Eliminarea liberalilor nu este altceva decât transformarea AMN „în ediţia a doua a unui partid agrarian”, tipic anilor 90 ai secolului trecut, susţine Ţăranu, declarând că pe ruinele AMN va apărea o formaţiune sau două, viabile şi eficiente, care vor prelua misiunea de debarcare a comunismului. Totodată, Ţăranu a reiterat acuzaţiile că formaţiunea ar fi fost finanţată de Moscova şi că ar avea legături cu Tiraspolul, insistând asupra comercializării locurilor pe lista acesteia. La acuzaţiile că s-ar fi pronunţat pentru statutul de limba de stat pentru limba rusă, Ţăranu a spus că în 1994, când s-a adoptat Constituţia, nu era deputat. AMN a fost creată în urma fuzionării mai multor partide, care au creat la alegerile parlamentare din 6 martie 2006 Blocul electoral „Moldova Democrată”. BMD a obţinut atunci circa 28,5% din voturi şi, respectiv, 34 de mandate. 2 formaţiuni membre – Partidul Democrat şi Partidul Social Liberal - s-au desprins chiar în primăvara acelui an, iar în toamna anului 2005 a părăsit fracţiunea un alt grup de deputaţi în frunte cu Dumitru Braghiş. După eliminarea celor 2 deputaţi şi a lui Vasile Colţa, fracţiunea AMN va număra 13 membri, aproape un sfert din numărul iniţial.