Libera exprimare şi libertatea presei sunt în regres, constată societatea civilă

Dreptul la informaţie, la libera exprimare şi libertatea presei sunt în regres faţă de anul 2006, arată un raport al societăţii civile, dat publicităţii luni, 22 decembrie la sediul Fundaţiei Soros, transmite Info-Prim Neo. Raportul este elaborat prin concursul a 19 reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova, cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros. „Se resimt discrepanţe între declaraţiile şi faptele autorităţilor privind dreptul la informaţie şi libera exprimare. Pe de o parte, se adoptă Legea privind transparenţa în procesul decizional, iar pe de altă parte, este adoptată, mai mult pe tăcute, Legea privind secretul de stat, la elaborarea căreia nu s-a ţinut cont nici de recomandările OSCE, nici de recomandările organizaţiei Article 19”, a declarat Vasile Spinei, director al Acces-Info şi coautor al raportului. Potrivit lui, noul act normativ limitează accesul la mai multe categorii de informaţii de interes public şi este mai restrictiv decât legea pe care o înlocuieşte. „Acţiunile exagerate ale poliţiei, procuraturii şi ale judecătorilor la adresa unor jurnalişti care demonstrau sau filmau în locuri publice nu corespund literei legii, spiritului de liberă exprimare şi limitează dreptul drepturile garantate omului”, se menţionează în raport. Studiul reţine concluziile rapoartelor organizaţiilor mass-media, conform cărora „actualul Cod al audiovizualului a fost redactat de o manieră care să asigure menţinerea controlului PCRM asupra majorităţii CCA şi asupra Companiei publice „Teleradio-Moldova”. În domeniul asigurării unui climat politic democratic, autorii studiului constată deficienţe serioase privind respectarea autonomiei administraţiei publice locale, în special prin finanţarea discriminatorie, pe criterii politice. Astfel, majoritatea beneficiarilor de investiţii sunt primarii PCRM. Aceştia primesc investiţii de 2,2 ori mai mari decât primarii de altă culoare politică. Circa 98% din suma totală acordată primăriilor pentru reparaţii capitale au fost alocate localităţilor cu primari PCRM, se menţionează în raport. Autorii acestuia consideră că efectul cumulativ al mai multor decizii adoptate doar cu un an înaintea alegerilor parlamentre creează condiţii nedemocratice în Republica Moldova. Printre recomandările cele mai urgente, autorii menţionează iniţierea unui dialog între Comisia Europeană şi societatea civilă din Republica Moldova în domeniul drepturilor omului, a climatului politic şi democratic din ţară. Dezvoltat pe parcursul a cca 50 de pagini, studiul celor 19 ONG-uri conţine critici şi recomandări privind domeniile menţionate în Raportul din 3 aprilie 2008 al Comisiei Europene adresat Republicii Moldova. Astfel, sunt analizate, conflictul transnistrean, reforma sistemului judiciar, colaborarea cu UE în domeniul politicii externe şi a cooperării regionale, reformele economice şi sociale etc. Conform autorilor, raportul nu este destinat exclusiv Comisiei Europene, dimpotrivă este gândit drept un instrument util şi pentru guvernul Republicii Moldova.