Condițiile proaste de detenție, asistența medicală precară, ineficiența organelor de control, subcultura criminală – sunt doar unele dintre problemele care obstrucționează funcționarea eficientă a mecanismului de identificare, înregistrare și raportare a pretinselor cazuri de rele tratamente în sistemul penitenciar din Republica Moldova. Sunt constatările Raportului Promo-LEX „Evaluarea Mecanismului de Prevenire și Combatere a Relelor Tratamente în Sistemul Penitenciar din Republica Moldova”, prezentat într-o conferință de presă la IPN.
Raportul include rezultatele unui proces complex de analiză a datelor colectate ca rezultat al vizitelor de evaluare în șapte instituții penitenciare, la ateliere de lucru și interviuri individuale cu factorii de decizie, dar și deținuți. Documentul vine să acorde un suport autorităților în vederea identificării cauzelor ce reduc eficiența mecanismului de identificare, înregistrare, raportare și examinare a relelor tratamente, dar și eficientizarea acestui instrument, care, la etapa actuală, nu este pus în aplicare corespunzător.
În urma colectării datelor, Promo-LEX a constatat că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului cu privire la procedura de identificare, înregistrare și raportare a pretinselor cazuri de tortură, tratament inuman sau degradant, mai puțin de 1% din leziunile corporale au fost înregistrate în conformitate cu prevederile acestuia.
„Totodată, doar o treime din leziunile corporale care reprezintă cazuri stipulate ca pretinse cauze de rele tratamente au fost raportate către procuratură și mai puțin de 4% din acestea au fost examinate în corespundere cu prevederile Codului de Procedură Penală. La fiecare etapă de aplicare a mecanismului au fost identificate carențe și formulate o serie de constatări și recomandări care vin să eficientizeze funcționarea mecanismului în cauză,” a precizat juristul Promo-LEX, Dumitru Russu, unul dintre autorii Raportului.
Astfel, la etapa de identificare și înregistrare a potențialelor situații de rele tratamente se constată eșecul autorităților și ineficiența organelor de control în vederea evidenței corespunzătoare a datelor, dar și lipsa confidențialității acestora. O altă problemă identificată este existența subculturii criminale, care descurajează violent deținuții-denunțători. Totodată, condițiile dezavantajoase de detenție pentru deținuții care refuză să se supună „regulilor” interne stabilite de subcultură descurajează cooperarea cu autoritățile.
Pentru a se face auziți, unii deținuți recurg la automutilări sau chiar suicid. Doar pe parcursul anului 2021, au fost înregistrate cel puțin 800 de automutilări, 31 tentative de suicid și 6 suicide. Acest fapt confirmă o dată în plus gravitatea problemei și necesitatea de a lua măsuri urgente pentru a asigura respectarea drepturilor deținuților.
Pe de altă parte, lipsa mecanismelor și procedeelor tehnice de raportare imediată și directă către procuratură, criza acută de personal și suprasolicitarea angajaților sistemului penitenciar din țară nu favorizează raportarea promptă și eficientă a potențialelor situații de rele tratamente.
38 de recomandări sunt formulate în raport. Printre acestea: digitalizarea procesului de înregistrare a cazurilor de rele tratamente, sporirea numărului de supraveghetori (agenți de penitenciare), asigurarea cu camere de supraveghere video a spațiilor de uz comun, informarea deținuților despre prevederile mecanismului, dar și dezvoltarea infrastructurii serviciilor medicale disponibile deținuților.
Totodată, autorii subliniază că standardele internaționale stabilesc responsabilitatea statului să se asigure că persoana privată de libertate este tratată în conformitate cu legea, iar drepturile sale sunt respectate. Punerea în aplicare a mecanismului stabilit de regulament, este esențială pentru oferirea garanțiilor împotriva relelor tratamente. Acesta mecanism urmează să fie reanimat și susținut de un sistem de monitorizare regulat și independent, capabil să facă vizite în penitenciar, precum și să fie asigurată investigarea eficientă și promptă a tuturor informațiilor cu potențial de rele tratamente de către un organ competent.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.