Leul moldovenesc este în continuare cea mai indicată monedă pentru economii, afirmă experţii

Plasamentele în lei ar putea aduce deponenţilor randamente ridicate, datorită diferenţei dintre dobânda de pe piaţa locală şi cea din zona euro, precum şi din aprecierea monedei naţionale, susţin experţii Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT). Potrivit lor, odată cu inflaţia, au crescut şi randamentele nete pentru banii depuşi la bănci. Depozitele în lei pe termene de până la 6 şi 12 luni constituite în octombrie şi noiembrie au avut randamente mai mari. În medie dobânzile la depozitele în lei au avansat cu peste 0,5% în comparaţie cu luna august. Creşterea dobânzilor a avut loc în contextul în care rata inflaţiei a avansat peste aşteptări. În perioada august-noiembrie preţurile de consum au crescut cumulativ cu 6,7%, iar la finele celor 11 luni rata inflaţiei se situa la 12,1%. Majoritatea analiştilor sunt de părere că, pe termen lung, leul moldovenesc este în continuare cea mai indicată monedă pentru economii, pe de o parte, datorită tendinţei de apreciere care ar putea să continue, pe de altă parte, datorită ratelor mai mari de dobândă primită la depozitele în lei. Totuşi, cei care deţin economii în valută sau au de returnat împrumuturi în monedă străină, sunt îndemnaţi să păstreze o mică parte din economii în respectiva monedă, pentru a fi feriţi de riscurile sau variaţiile pe termen scurt şi mediu ale pieţei valutare. Ratele au crescut nu numai la depozite, ci şi la credite. În octombrie-noiembrie mai multe bănci au majorat pentru prima dată în acest an costurile efective percepute la împrumuturile noi acordate în monedă naţională. Ca volum cele mai mari împrumuturi de la bănci sunt pe seama creditelor de consum care constituie peste 50% din totalul creditelor contractate. Totuşi, creditele de consum se estimează că ar fi riscante pentru populaţie deoarece moldovenii se îndatorează tot mai mult pentru achiziţionarea de bunuri de consum şi pe termen lung. Tendinţa populaţiei de a se împrumuta de la bănci pentru a achiziţiona bunuri de consum pe termen lung ar putea dăuna averii populaţiei deoarece activele astfel achiziţionate (de exemplu electrocasnice sau automobile) se depreciază mult mai rapid faţă de ritmul în care debitorii returnează datoria. În plus, îndatorarea bancară a populaţiei a crescut într-un ritm mult mai accentuat comparativ cu economisirea bancară. Structura creditelor contractate de populaţie este una destul de slab calitativă în raport cu ţările UE, spun experţii ADEPT. Potrivit lor, dobânzile încă mari la credite ridică riscul de insolvabilitate a populaţiei în cazul rambursării împrumuturilor (costurile totale ale creditării sunt printre cele mai mari din Europa). Dobânzile mari mai sunt puse şi pe seama politicii restrictive duse de Banca Naţională, inclusiv pentru că R. Moldova are şi cele mai mari rezerve minime impuse băncilor, situaţie care contribuie semnificativ la menţinerea unui nivel ridicat al costurilor de creditare.