Letonia - ţara cu cele mai multe castele pe kilometru pătrat. Interviu cu dl Valeriu Dragnev, Consul Onorific al Republicii Letone în Republica Moldova, cu prilejul sărbătorii zilei naţionale a Letoniei – Ziua Independenţei

[ - De-a lungul istoriei sale Letonia şi-a proclamat de două ori independenţa statală: la 18 noiembrie 1918 şi la 4 mai 1990. V-aş ruga să vă referiţi la contextul sociopolitic şi la semnificaţia acestor evenimente.] - La 18 noiembrie 1918, pe scena celui de-al Doilea Teatru Municipal din Riga, reprezentanţii partidelor politice letone au anunţat că pe harta lumii a apărut un nou stat, l-au proclamat independent prin Actul de Indepenţă. Acest stat a fost acceptat în 1921, ca membru cu drepturi depline al Ligii Naţiunilor, până în 1940, astfel demonstrând că letonii sunt capabili să se autoguverneze cu succes. Actul de la 4 mai 1990, când Letonia şi-a proclamat independenţa faţă de URSS, a fost o revenire firească pe calea aleasă în 1918, care a fost întreruptă în mod artificial din considerente geopolitice. În acest context, este important de menţionat că Letonia a fost printre primele republici sovietice care şi-a proclamat independenţa. Calea istorică parcursă de poporul leton, nu a fost una uşoară. Cu toate acestea, el a mers cu mult curaj şi consecvenţă spre idealurile seculare, ajungând în prezent un stat prosper, membru al marii familiei europene, cu perspective reale de dezvoltare ascendentă. [ - Aderarea, în 2004, la Uniunea Europeană (UE) a fost un succes incontestabil a poporului leton. Cum s-a schimbat viaţa letonilor după ce au devenit cetăţeni ai Comunităţii Europene?] - Letonii au muncit mult pentru aderare la UE. Dar perioadele de pre-aderare şi de post-aderare sunt mai importante după realizările lor decât aderarea propriu-zise. Integrarea în structurile UE este, de fapt, un proces care începe cu mult înainte de aderare şi nicidecum nu sfârşeşte odată cu aderarea oficială, este un lung lanţ de victorii intermediare şi de încredere crescândă în forţele proprii, ca popor, ca stat care ştie să-şi pună scopuri şi să le realizeze, pas cu pas. Calea Letoniei spre UE, ca de altfel şi a altor ţări-membre, a trecut prin NATO. Intens dezbătută la vremea sa, aderarea la Alianţa Nord-Atlantică până la urmă s-a justificat pe deplin, însemnând siguranţă, stabilitate, garanţii politice, economice, sociale. Toate acestea au atras un flux masiv de investiţii spre Letonia – circa 6 miliarde de euro anual după 2004. Investiţiile au impulsionat toate domeniile de activitate, asigurând cetăţenilor de rând o viaţă decentă. În prezent letonii au posibilitate să muncească în siguranţă, să privească în viitor cu încredere şi speranţă, concentrându-se pe edificarea unei economii puternice care este garanţia independenţei statale. [ - Evenimentele din ultimii 18 ani, pe lângă numeroasele avantaje, pe care le-au adus popoarelor din republicile ex-sovietice, au marcat şi o serie de complicaţii în domeniul relaţiilor interumane, economice, culturale. Au apărut mai multe frontiere de traversat, vize de obţinut, alte formalităţi. În calitate de Consul, ce puteţi spune în acest sens?] - Atunci când o ţară devine independentă şi, cu atât mai mult, membră a UE, ea trebuie să se conformeze în mod obligatoriu legislaţiei comunitare, ceea ce presupune introducerea regimului de vize, controale la frontieră etc. Desigur, după aderarea Letoniei la UE relaţiile dintre ţările noastre, la nivel de persoane fizice şi juridice, au intrat într-o nouă fază de dezvoltare, care presupune şi unele noi obligaţiuni în ceea ce ţine de relaţiile bilaterale. În acest sens, putem spune că verificarea solicitantului de viză în baza de date comună a UE ia timp, în regim obişnuit - până la 7-10 zile. În situaţii extraordinare, cum ar fi plecarea delegaţiilor de sportivi, artişti, savanţi etc., problema vizelor poate fi rezolvată în regim de urgenţă, în limita prevăzută de lege. Totodată, este important de accentuat faptul că, independent de circumstanţe, interesul reciproc dintre Letonia şi Moldova se păstrează prin contactele interumane, economice, turistice care sunt în dezvoltare permanentă. Fructele, legumele, vinurile, conservele din Moldova continuă să fie apreciate pe piaţa alimentară din Letonia, colectivele artistice adună săli pline, zonele turistice din Letonia, în special cele de la Marea Baltică, sunt vizitate frecvent de către moldoveni, mulţi dintre ei ţinând neapărat să viziteze Iurmala în perioada renumitului festival de muzică uşoară. Letonia are cu ce se mândri. Nu în zadar este supranumită „Ţara cu cele mai multe castele pe kilometru pătrat”. Pentru a face faţă circuitului tot mai intens de persoane, acum doi ani a fost deschisă ruta auto directă Riga – Chişinău, de asemenea, începând cu luna mai curent a fost inaugurată o rută aeriană care leagă Chişinăul de Ţările Baltice. Trăim într-o lume modernă, în care distanţele, frontierele fizice nu mai contează la fel de mult ca în trecut. Mai ales în cazul unor relaţii de prietenie şi colaborare stabilite de decenii şi testate în timp, cum sunt cele dintre Moldova şi Letonia. [ - Cum vedeţi evoluţia acestor relaţii?] - La nivel oficial, Republica Letonă şi-a exprimat, la diferite ocazii, disponibilitatea de a susţine pe deplin demersul integraţionist al Republicii Moldova, propunându-i propria experienţă, consultaţii în diverse domenii de activitate, cum ar fi serviciile vamale şi frontaliere, protecţia mediului ş.a. Pentru Letonia, Moldova este un candidat prioritar la aderare, de aceea Republica Letonă este dispusă să acorde tot sprijinul şi ajutorul pentru a apropia Republica Moldova cât mai mult de scopul integrării europene pe care şi l-a propus. La nivel economic, turistic şi cultural avem de valorificat rezerve importante din ambele părţi. Luând în considerare faptul că schimbul economic între Letonia şi Belorusi constitute circa 2,1 miliarde dolari SUA, cu Rusia circa 4,7 miliarde dolari SUA, Republica Moldova are perspective foarte bune în domeniul schimbului economic cu Letonia, cu toate că în prezent acesta constitue câteva milioane de dolari SUA. [ - Cum serbează letonii Ziua Independenţei?] - Letonia se pregăteşte de a celebra Ziua Independenţei sale solemn şi frumos. Pentru data de 18 noiembrie sunt planificate un şir de festivităţi. Dimineaţa la Catedrala Domo va avea loc un serviciu divin solemn, după care va urma depunerea florilor la monumentul Libertăţii, apoi parada militară. Seara, pe piaţa monumentului Libertăţii, se va desfăşura programul festiv de amploare „Letonia – 90”, în cadrul căruia Preşedintele Letoniei, Dl. Valdis Zatlers îşi va ţine discursul solemn. În general, letonii serbează astfel de ocazii împreună, cu toată comunitatea, participând la diverse manifestări cultural-artistice, de multe ori în aer liber, dar şi în familie, pentru că letonii sunt mari patrioţi. Sunt sigur că tot aşa vor sărbătorii şi reprezentanţii diasporei letone în Moldova, pe care îi felicit din tot sufletul.