Legea privind declararea şi controlul veniturilor funcţionarilor publici este nefuncţională, convin experţii şi organele de drept

Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor şi funcţionarilor publici este nefuncţională. De această părere sunt atât organele de drept abilitate în combaterea corupţiei, cât şi experţi independenţi în domeniu. Funcţionalitatea şi calitatea legislaţiei anticorupţie a fost discutată vineri, 23 ianuarie, în cadrul şedinţei Clubului jurnaliştilor de investigaţie. , transmite Info-Prim Neo. „Legea privind declararea veniturilor şi proprietăţilor este disfuncţională. Deşi a fost aprobată încă în 2002, efectele ei nu se văd nici peste 7 ani. Este o lege cu scop nobil, care însă nu lucrează. Dacă legea ar fi eficientă, nivelul corupţiei în Moldova ar fi mult mai mic”, a declarat expertul organizaţiei neguvernamentale „Centrul de Analiză şi prevenire a Corupţiei” (CAPC), Cristina Cojocaru. Legea prevede că funcţionarii trebuie să declare bunuri materiale, doar dacă valoarea acestora depăşeşte 50 mii de lei. Expertul este de părere plafonul ar trebui să fie mult mai mic. Demnitarii de stat şi funcţionarii trebuie, conform legii, să-şi declare cota participării în societăţile pe acţiuni, dar nu şi în alte tipuri de întreprinderi, cum ar fi societăţi cu răspundere limitată sau întreprinderile individuale. Funcţionarii declară marca şi modelul automobilelor din posesie, dar nu şi numerele de înregistrare ale acestora. Totodată, comisiile de control au la dispoziţie un termen foarte scurt pentru verificarea declaraţiilor, au atenţionat experţii. Expertul asociaţiei obşteşti „Transparency International – Moldova”, Efim Obreja, a relevat că mecanismul de control al declaraţiilor este imperfect. Potrivit legii, declaraţiile sunt depuse la comisiile de control, care le transmite la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCEC), doar dacă a depistat nereguli. Procurorul anticorupţie Viorel Morari a relatat că, din practica sa, majoritatea funcţionarilor au în posesie automobile şi imobile înregistrate pe numele unor terţe persoane, care nu sunt funcţionari publici. Procurorul susţine că este imposibilă tragerea la răspundere a unui funcţionar pentru declararea unei informaţii incomplete, atâta timp cât ea este veridică. O problemă sunt şi transferurile de peste hotare de cele mai multe ori nedeclarate, care pot servi, totodată, drept paravan pentru venituri ilicite. „Legea cu privire la declararea veniturilor nu este rea, ci foarte rea”, a declarat şeful Direcţiei expertiza anticorupţie a CCCEC, Radu Cotici. „Mecanismul de verificare a declaraţiilor este absolut nefuncţional. În primul rând, formularul pe care îl completează funcţionarii publici nu furnizează informaţii suficiente pentru verificarea exactităţii lor. În acelaşi timp, CCCEC nu are dreptul să efectueze, din oficiu, un control al veridicităţii informaţiilor. Membrii comisiilor de control nu au interes să verifice calitativ declaraţiile pentru că activează pe bază obştească. De asemenea, ei nu au acces la baze de date necesare. „Totuşi, există voinţă politică pentru a schimba situaţia. Preşedintele Vladimir Voronin a ridicat această întrebare la o şedinţă a Comisiei naţionale pentru integrare europeană. A fost creat un grup interminstituţional, care a studiat practica internaţională şi a elaborat propuneri. Una dintre ele vizează modificarea integrală a legii”, a menţionat Radu Cotici. Şedinţa Clubului jurnaliştilor de investigaţie este una din „Jurnaliştii împotriva corupţiei”, parte a Programului Consolidarea Capacităţii de Monitorizare a Societăţii Civile din Moldova”, care este implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED), cu suportul tehnic din partea Consiliului pentru Cercetări şi Schimburi Educaţionale (IREX). Programul este finanţat de Corporaţia Provocările Mileniului şi este administrat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).