LADOM: Autorităţile locale nu informează suficient populaţia, iar cetăţenii nu se implică în luarea deciziilor publice

Autorităţile locale acordă puţină atenţie informării cetăţenilor privind procesul decizional, iar cetăţenii nu se implică suficient în luarea deciziilor publice. Aceste concluzii au fost făcute de către Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADOM), care a derulat timp de nouă luni un proiect de monitorizare publică (cetăţenească) a transparenţei decizionale a autorităţilor publice locale din nouă localităţi, transmite Info-Prim Neo. Preşedintele LADOM, Paul Strutzescu, a comunicat miercuri, 15 octombrie, într-o conferinţă de totalizare că monitorii LADOM au urmărit felul în care au fost luate deciziile de către consiliile locale, modul în care acestea au fost executate şi felul în care au fost utilizaţi banii publici. Potrivit lui Paul Strutzescu, monitorii au constatat lipsa de cooperare dintre administraţia locală şi cetăţeni, dar şi pasivitatea populaţiei. „Cetăţenii nu se implică la modul cuvenit în luarea deciziilor, nu participă la şedinţele consiliilor locale, nu verifică modul în care sunt cheltuiţi banii publici”, a declarat preşedintele LADOM. El explică pasivitatea cetăţenilor prin faptul că aceştia nu cunosc legislaţia şi drepturile lor de a lua parte la procesul decizional. Totodată, autorităţile locale nu informează populaţia privind aceste drepturi şi difuzează prea puţină informaţie despre activitatea lor. Cel mai slab punct în activităţile de informare a cetăţenilor constă în utilizarea unei singure metode de informare – afişajul la sediul primăriei. Primăria nu are publicaţii proprii sau aviziere actualizate, plasate în suficient de multe locuri publice. Un alt aspect negativ este lipsa unui funcţionar responsabil de comunicarea cu cetăţenii. Proiectele de decizii şi deciziile adoptate de consiliile locale nu sunt făcute publice. În cadrul proiectului, LADOM a realizat şi câte un sondaj în fiecare dintre cele nouă localităţi pentru a identifica practicile de corupţie la nivelul administraţiei locale. Rezultatele sondajelor arată că, deşi cetăţenii dispun de informaţii privind fenomenul corupţiei, ei nu se adresează în instanţe, fie din motivul că nu ştiu unde să se adreseze sau, în cele mai mult cazuri, pentru că nu-i vizează personal. În baza rezultatelor cercetării, autorităţilor locale li s-au propus un set de recomandări privind creşterea transparenţei şi integrităţii administraţiei publice locale. Potrivit lui Paul Strutzescu, LADOM recomandă informarea şi educarea în permanenţă a cetăţenilor, organizarea unor întruniri de acordare a asistenţei juridice atât reprezentanţilor administraţiei, cât şi publicului larg, dotarea primăriilor cu calculatoare şi asigurarea cu acces la Internet, editarea publicaţiilor „Monitor oficial local” şi înfiinţarea unor posturi de radio locale. Gradul de transparenţă în administrarea treburilor publice şi calitatea serviciilor prestate au fost observate în primăriile a trei localităţi din raionul Soroca (Stoicani, Bădiceni, Tătărăuca Veche), trei din raionul Orhei (Puţintei, Donici, Zahoreni) şi trei sate din raionul Cahul (Manta, Vadul-lui-Isac, Brânza). Doar una din cele nouă primării (satul Zahoreni) s-a arătat ostilă unei colaborări cu monitorii LADOM. Proiectul „Monitorizare publică (cetăţenească) a transparenţei decizionale a autorităţilor publice locale. Banii publici – de unde vin şi unde se duc?” a fost desfăţurat în cadrul programului „Consolidarea capacităţii de monitorizarea a societăţii civile din Moldova”, finanţat de Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniumului şi administrat de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).