Legislaţia Republicii Moldova în domeniul nediscriminării este, în mare parte, conform standardelor europene, însă există mai multe lacune, care încetinesc eradicarea eficientă a fenomenului discriminării. De această părere sunt experţii Centrului de Resurse Juridice din Moldova(CRJM), care au efectuat o analiză a legislaţiei Republicii Moldova în domeniul egalităţii şi nediscriminării
Nadejda Hriptievschi, directoare de programe în cadrul CRJM, a declarat la o conferinţă de presă la IPN, că una dintre principalele carenţe legislative privind nediscriminarea sunt competenţele limitate ale Consiliului pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii(CPPEDAE). Consiliul nu are competenţa de a sancţiona de sine stătător atunci când constată o faptă de discriminare, nu are competenţa de a sesiza direct Curtea Constituţională, iar recomandările acestuia rămân, în multe cazuri, doar recomandări
„Maximum ce poate face Consiliul este să emită recomandări sau să meargă în instanţă cu un proces verbal pentru aplicarea sancţiunii contravenţionale. Avem temerea că dacă legislaţia nu se va modifica în timpul apropiat pentru a-i da putere Consiliul, atunci s-ar putea ca victimele să-şi piardă încrederea în Consiliu ca un mecanism efectiv.”, a spus Nadeja Hriptievschi.
Consilierul juridic al CRJM, Pavel Grecu, a menţionat că o altă lacună legislativă este şi modul în care sunt reprezentate în instanţa de judecată persoanele cu dizabilităţi intelectuale, de către avocaţii care acordă asistenţă juridică garantată de stat. „Avocaţii, înainte de şedinţele de judecată, care decid spitalizarea forţată a persoanei, nici măcar nu se întâlneau în prealabil cu clienţii lor şi nici nu se consultau cu aceştia”, a punctat Pavel Grecu.
Autorii studiului consideră discriminatoriu şi faptul că în mai multe cazuri, instanţele de judecată resping cererile de chemare în judecată, pe motiv că acestea sunt depuse în limba rusă, şi nu în limba de stat. În acelaşi studiu se mai menţionează că atunci când instanţele de judecată sunt sesizate direct cu privire la o faptă de discriminare, acestea se confruntă cu probleme la stabilirea corectă a sarcinii probaţiunii, specifice în cazurile de discriminare. Iar multe dintre procesele verbale emise de Consiliu sunt anulate în instanţele de judecată din motive formale.
Pentru eliminarea acestor lacune, autorii studiului recomandă revizuirea legislaţiei şi acordarea Consiliului competenţei de a aplica sancţiuni pentru faptele de discriminare şi dreptul de a sesiza Curtea Constituţională în cazul în care consideră că unele prevederi legislative sunt discriminatorii.
Studiul „Analiza compatibilităţii legislaţiei din Republica Moldova cu standardele europene în domeniul egalităţii şi nediscriminării” a fost realizat în cadrul proiectul „Promovarea egalităţii-consolidarea agenţilor schimbării”, finanţat de Uniunea Europeană, implementat în perioada februarie 2014-ianuarie 2016.
