Deşi autorităţile publice locale au făcut unele progrese la capitolul implementării politicilor anticorupţie, se înregistrează mai multe lacune, precum lipsa de transparenţă la achiziţiile publice, ineficienţa liniilor fiebinţi şi reacţia întârziată la petiţiile depuse. Transparency Internaţional – Moldova şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei au lansat, într-o conferinţă de presă la IPN, raportul „Monitorizarea implementării politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale în 2013”, în care subliniază lacunele a 20 de autorităţi publice centrale monitorizate şi oferă recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei.
Preşedintele Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Galina Bostan, a relatat că s-a atestat o creştere a numărului de autorităţi publice care s-au asigurat cu un sistem computerizat de gestionare a petiţiilor. În acelaşi timp, printre autorităţile monitorizate sunt şi din alea care nu acceptă petiţiile online, ceea ce este inadmisibil în secolul al 21-lea. Galina Bostan a spus că este nesatisfăcătoare partea care ţine de examinarea petiţiilor, doar 6 din 20 de instituţii au examinat o petiţie depusă de un petiţionar anonim.
O problemă a fost menţionată şi la gestionarea liniilor fierbinţi. Unele autorităţi publice nu au operatori bine instruiţi pentru aceste linii. S-a observat că mai mulţi cetăţeni apelează la aceste linii după ce s-a solicitat evidenţierea lor pe paginile instituţiilor. Cu toate acestea, folosind metoda „petiţionarului anonim”, s-a depistat că unele linii nu sunt funcţionale sau nu sunt deservite de specialişti.
Mariana Calughin, unul din autorii cercetării, a remarcat că, la capitolul depunerea declaraţiilor pe venit, se păstrează majoritatea constatărilor din cercetarea pentru anul 2012. În cercetarea făcută publică azi, 5 iunie, se recomandă instituirea unui sistem unic informaţional automatizat şi securizat care ar permite depunerea e-declaraţiilor.
Un alt autor al cercetării, Maria Ciubotaru, a remarcat că doar un sfert din autorităţile monitorizate se conformează prevederilor legale privind gestionarea finanţelor publice. În acelaşi timp, doar 1/3 din autortăţile publice centrale asigură transparenţa la capitolul planificare şi gestionare a banilor publici.
Ianina Spinei, alt autor al cercetării, a specificat că în 2013 2/3 din autorităţile publice monitorizate au depus declaraţiile de interese personale. În acelaşi an a început să activeze Comisia Naţională de Integritate (CNI). Nefiind asigurată în măsură suficientă cu mijloace financiare, personal calificat, resurse informaţionale, tehnice – capacităţile de control ale CNI sunt joase. Respectiv, rezultatele înregistrate în supravegherea respectării legislaţiei din domeniu au fost destul de modeste. O problemă legislativă menţionată este lipsa de sancţiuni pentru luarea deciziilor fiind în conflict de interese.
Cercetarea a fost susţinută financiar de Fundaţia Soros – Moldova în cadrul Programului Buna Guvernare.
