La un an de când universităţile au trecut la autonomie financiară, rectorii spun că nu au simţit deloc această libertate. Din contra, au întâmpinat impedimente. În câteva săptămâni, rectorii se vor reuni într-o şedinţă pentru a discuta acest subiect şi pentru a veni cu propuneri către Ministerul Educaţiei, transmite IPN.
Rectorul Universităţii Agrare de Stat, Gheorghe Cimpoieş, spune că, de când instituţiile au trecut la autonomie financiară, controalele sunt mai stricte, există mai multă evidenţă, mai multă birocraţie. „Nu prea este autonomie. În regulamentul aprobat avem dreptul să facem mai multe lucruri, dar nu prea avem autonomie”, a spus rectorul.
Legea privind autonomia financiară oferă instituţiilor posibilitatea să implementeze unele servicii extra-curriculare, însă este necesar acceptul ministerului de profil, după care să existe şi o hotărâre de Guvern. „Durează atât de mult, că nici nu îţi mai vine să implementezi nimic”, a spus rectorul. Universitatea Agrară a editat o carte, dar nu a putut să o vândă pentru că este de durată să obţii avizul ministerului, spune Gheorghe Cimpoieş. „Noi am apelat de nenumărate ori la minister, dar nu suntem auziţi. Sperăm că se va rezolva cu timpul”, a spus rectorul.
Prorectorul Universităţii Tehnice din Moldova, Valentin Amariei, a spus că autonomia nu s-a lărgit, aşa cum s-a promis. Dimpotrivă. „Noi considerăm că reforma a fost doar declarată, nu şi realizată”, a subliniat prorectorul. Valentin Amariei, care este şi vicepreşedinte al Consiliului Rectorilor din Republica Moldova, a comunicat că, la sfârşitul lunii februarie, rectorii se vor aduna într-o şedinţă, unde vor discuta acest subiect şi vor veni cu propuneri către minister.
Începând cu 1 ianuarie 2013, toate universităţile au trecut la autonomia financiară, ceea ce înseamnă că au libertatea de asigurare a veniturilor – pot stabili taxe la prestări servicii, pot utiliza şi depozita resurse financiare, utilizând proceduri proprii pentru gestiunea eficientă a lor şi altele.
