La noapte, de pe 13 spre 14 ianuarie, este sărbătorit Anul Nou pe stil vechi. Conform tradiției, cete de colindători bat la porți pentru a ura gospodarilor un an bun și plin de belșug, iar mâine, 14 ianuarie, copiii vor umbla din casă în casă cu „semănatul” pentru a înmulți darurile pământului. În schimb, gospodarii le oferă nuci, bomboane, colăcei și bani, transmite IPN.
Pe 14 ianuarie, creștinii ortodocși de stil vechi îl prăznuiesc pe Sfântul Vasile cel Mare, episcopul Cezareei, unul dintre cei mai importanți părinți ai Bisericii Ortodoxe și totodată unul dintre cei mai mari teologi creștini. În această zi se citesc rugăciunile Sfântului Vasile, care se citesc foarte rar. După Sfânta Liturghie, care se oficiază de dimineață, preotul seamănă credincioșii cu semințe de grâu sau porumb, dorindu-le sănătate și prosperare în noul an. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârșește de zece ori pe an, de sărbătorile împărătești și în duminicile din Postul Mare.
Decalajul de 13 zile dintre sărbătorile creștinilor ortodocși pe stil nou și vechi a apărut în anul 1924, când unii credincioși au refuzat să adopte calendarul gregorian, menținându-l pe cel iulian. Anul Nou pe vechi mai este marcat în Armenia, Belarus, Letonia, Ucraina, Kazahstan, Uzbekistan și în Georgia. Tradiția de a întâmpina Anul Nou pe vechi s-a menținut, de asemenea, în Serbia și Muntenegru, deoarece Biserica Ortodoxă Sârbă, la fel ca și cea Rusă, continuă să trăiască după calendarul iulian, cât și în unele cantonamente din Elveția.
