 |
|
| Veaceslav Craciun | |
Răspunsul la amenințări
Autoritățile centrale ale Moldovei strangulează împuternicirile Autonomiei găgăuze prin desconsiderarea statutului ei politic, iar problemele economice curente fac și mai gravă situația din regiune, silind populația locală să plece în alte țări. Cum se poate răspunde acestor provocări și care dintre ele sunt prioritare? – aceste chestiuni au fost examinate la Congresul deputaților de toate nivelurile, care a avut loc la Comrat pe data de 21 aprilie.
Manifestarea, care a preluat denumirea acțiunilor asemănătoare din regiune de la începutul anilor ’90, a întrunit aleșii poporului din autonomie, inclusiv bașkanul și membrii Comitetului executiv, deputați ai Adunării populare, primari și consilieri locali. Legislația autonomiei nu prevede o asemenea formă de întrunire. Cu toate acestea, congrese de acest gen au loc în Gagauz-Yeri o dată la câțiva ani, atribuindu-li-se semnificația de reacție a societății și a elitei politice locale la amenințările la adresa autonomiei.
Câteva evenimente, printre care contramandarea prin decizie judecătorească a unor articole din Regulamentul Gagauz-Yeri, care le asigură deputaților APG-Y imunitate legislativă, precum și multiplele acțiuni ale mișcărilor unioniste din ultimele luni, au servit drept motiv pentru organizarea congresului. Ca temei poate fi luat și lipsa oricărui rezultat în activitatea Grupului de lucru al Parlamentului și APG-Y privind asigurarea funcționalității Autonomiei găgăuze.
„Cui revine primatul: politicului sau economiei?”
Laitmotivul tuturor discursurilor la congres a fost problema desconsiderării prevederilor Legii „Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”. În context, mulți dintre vorbitori făceau trimitere atât la autoritățile centrale, dar și la aleșii locali, care adesea acționează în detrimentul statutului de autonomie al Găgăuziei.
Viziunea referitor la problema competențelor Găgăuziei, sonorizată de bașkanul Irina Vlah, nu e prea răspândită în spațiul informațional găgăuz. Dânsa a făcut trimitere la interdependența între marea politică și economia regională, punându-și întrebarea care dintre cele două sfere este prioritară.
„Toți guvernatorii se ciocnesc de problema cui revine primatul: politicului sau economiei regiunii? Ce trebuie soluționat în primul rând?”, - și-a pus întrebarea Vlah. Cu titlu de exemplu, dânsa a invocat problema migrației din regiune, care persistă de decenii. Conform bașkanului, problema respectivă a apărut nu din cauza strâmtorării competențelor autonomiei, ci pentru că autoritățile locale nu au izbutit să creeze condiții de dezvoltare economică. Astfel, conducătorul Găgăuziei a conchis că deși apărarea competențelor autonomiei este importantă, trebuie să se dea prioritate chestiunilor de ordin social-economic, ceea ce ar crea condiții pentru revenirea migranților acasă.
Problema raportului între prioritățile politice și economice a fost prezentă și în discursul deputatului în Parlament din partea Partidului democrat Nicolai Dudoglo. El a relatat despre reformele structurale realizate de Guvern și influența acestor reforme asupra Găgăuziei.
„În momentul, când Guvernul implementa reformele, în Găgăuzia lipsea coeziunea internă și autoritățile centrale ne-au tras pe sfoară cum au vrut. Ne-au dat un buget mare, am primit granturi europene, dar ne-au luat multe competențe”, a declarat Dudoglo.
Deputatul s-a referit la reforma care a împărțit teritoriul republicii în trei regiuni de dezvoltare – Nord, Centru și Sud și, când se promovau schimbările în diferite domenii, Găgăuzia nu era luată în calcul ca o entitate separată, ci ca o parte componentă a Regiunii de Sud. În special, majoritatea serviciilor decentralizate subordonare Guvernului RM, care-și aveau oficiile teritoriale mai înainte la Comrat sau în centrele raioanele ale Găgăuziei, au început să fie transferate în Cahul. Duduoglo apreciază că o asemenea dezvoltare a situației are loc din cauza credulității excesive a găgăuzilor în politicienii moldoveni, care nu și-au onorat angajamentele.
Deputatul din partea Partidului socialiștilor Feodor Gagauz a pus accentul pe componenta politică. El a opinat în discursul său că rădăcina tuturor problemelor între Comrat și Chișinău este lipsa garantării prin Constituție a competențelor stipulate în „Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”. În opinia lui, aceeași circumstanță generează imposibilitatea de a valorifica potențialul dezvoltării economice.
„Proclamând în 1994 crearea autonomiei Gagauz-Yeri, autoritățile moldovene nu au creat și un mecanism juridic complex de interacțiune între Centru și regiunea autonomă. Drept rezultat, competențele oferite prin lege, fără consolidarea lor la nivel constituțional, pot fi ignorate”, e convins Gagauz.
De asemenea, parlamentarul a propus conducerii Găgăuziei să înainteze o inițiativă legislativă în Parlament, în scopul aplicării modificărilor respective în Constituție.
Fără unire, nici competențe
În general, „congresul deputaților” s-a produs fără surprize. Agenda pe care și-a propus-o era previzibilă și, în linii mari, a arătat stabilitatea mesajului din discursul politic al autonomiei. O manifestare similară a avut loc patru ani în urmă, după faimosul referendum local privind vectorul de politică externă. Examinarea rezoluțiilor prezentului și precedentului congres arată că majoritatea subiectelor au migrat din anul 2014 în anul 2018. Se are în vedere fixarea competențelor autonomiei la nivel de Constituție, reproșurile de discriminare financiară și apelul către structurile internaționale, în esență, europene, de a se implica în aplanarea subiectelor disputate cu Chișinăul.
În virtutea unor cauze obiective, dialogul cu Comratul, privit de pe pozițiile Chișinăului, nu presupune schimbarea tendințelor curente. Pe de o parte, se poate presupune că elitele politice naționale dispun de diferite puncte de vedere privitor la viitorul Găgăuziei – începând cu demontarea componentei politice și reducerea regiunii la autonomie culturală până la consolidarea statutului politic în scopul achiziționării unor adepți stabili în persoana alegătorilor găgăuzi. Problema e că partizanii celui de-al doilea scenariu nu prea au șanse de a-l realiza, chiar din cauza părții găgăuze.
În prezent, Chișinăul nu poate spune că, în persoana Comratului, are un partener unic care ar exprima un punct de vedere consolidat în tot spectrul de subiecte. Există bașcanul cu o poziție, APG-Y cu alta, sunt și deputații din Găgăuzia în Parlamentului Moldovei, care se poziționează de partea găgăuză, dar care în virtutea incorporării în structurile politice naționale, așa sau altfel, exprimă interesele de partid. Cel mai probabil, atâta timp cât se menține această „ceală-hăisa”, împuternicirile Autonomiei găgăuze se vor afla în descreștere. Nu din cauza rea-voinței unor politicieni, ci în virtutea legităților politice. Dacă sistemul de stat nu este presat eficient de jos, dacă nimeni nu apără drepturile în teren, în stat încep să predomine, în mod firesc, procesele de centralizare. Acest principiu e valabil și în cazul acțiunilor de lobby a intereselor economice ale regiunii.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.