La Chişinău Traian Băsescu a utilizat pentru prima dată sintagma „două popoare”

Preşedintele României Traian Băsescu a utilizat, în cadrul vizitei sale la Chişinău, din 16 ianuarie, pentru prima dată sintagma „două popoare”, vorbind despre interesele României şi ale R. Moldova, transmite Info-Prim Neo. „Vă asigur că şi preşedintele Moldovei, şi preşedintele României lucrează pentru interesul şi pentru satisfacerea intereselor celor două popoare”, a declarat Băsescu la finele discursului său după întrevederea avută marţi, 16 ianuarie, cu omologul său moldovean. Băsescu a menţionat că la 19 ianuarie va prezenta discursul de politică externă şi a dorit să se consulte cu Voronin înainte de lansarea acestuia. El i-a mulţumit preşedintelui RM „pentru discuţia foarte bună” pe care cei doi şefi de stat au avut-o. La rândul său, preşedintele Voronin a spus că prima vizită la Chişinău a lui Băsescu, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2005, a fost una interesantă şi foarte benefică, “pentru că noi toţi atunci împreună am câştigat”. “De aceea eu sper că şi a doua vizită o să permită să câştigăm şi mai mult de aceea că, având vecină o ţară membră a UE, nu că sperăm, da chiar ştim la concret că o să avem asistenţă şi ajutor în toate instituţiile europene prin intermediul României. Sper că o să fie rezultate şi mai bune după această vizită”, a conchis Voronin. Până acum, vorbind despre relaţiile României cu R. Moldova, Traian Băsescu utiliza sintagma „2 state şi o singură naţiune”, fapt ce a provocat în repetate rânduri reacţii dure din partea preşedintelui R. Moldova. Acum o jumătate de an, susţinând un discurs în faţa elevilor olimpici la istorie din R. Moldova, Băsescu a menţionat, printre altele, că „România a denunţat pactul Ribbentrop Molotov, care a rupt naţiunea româna în două”. „Avem convingerea că legăturile culturale dintre unităţile şi sistemele de învăţământ din România şi R. Moldova sunt cele care vor menţine pentru mult timp legătura dintre două ţări care au fost cândva o singură ţară. Am rămas singura ţară, singurul popor încă separat. Germania şi-a reîntregit naţiunea; România este încă separată în două ţări”, a mai declarat el. Dar, a menţionat Băsescu, unificarea se va face în interiorul Uniunii Europene şi nu altfel. La scurt timp, Vladimir Voronin a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că unirea R. Moldova cu România nu se va produce nici după aderarea la Uniunea Europeană, iar „arhitecţii acestor scenarii, atât de la Tiraspol, cât şi de la Bucureşti, trebuie să se împace cu ideea că asemenea vise sunt irealizabile”. În cadrul aceleiaşi conferinţe, Voronin a declarat că “în anul 1918 România a ocupat teritoriul care azi se numeşte R. Moldova, iar la 28 iunie 1940, acesta a fost eliberat de sub ocupaţia română”. Şi în cadrul conferinţei de presă din 20 decembrie 2006, în care a făcut bilanţul anului trecut, Voronin s-a arătat nemulţumit de relaţiile dintre RM şi România. El a precizat că acestea trebuie să fie pur şi simplu normale, fără ca România să se comporte "ca un frate mai mare". "Nu avem nevoie de fraţi mai mari şi nici de relaţii privilegiate cu România", a declarat preşedintele moldovean. Voronin a mai spus atunci că, deşi Bucureştiul se oferă insistent să acorde ajutor în procesul de integrare europeana, relaţia R. Moldova cu UE poate fi şi directă, nu neapărat prin intermediul României. "Problemele majore care vor apărea după 1 ianuarie 2007 nu le vom pune în faţa României, ci în faţa domnului Javier Solana şi a altor înalţi reprezentanţi ai Uniunii Europene", a precizat Vladimir Voronin.