Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, cu sprijinul Ministerului Culturii, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, a Primăriei municipiului Chişinău, Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova şi Centrului de Artă „Amprente”, a organizat Simpozionul Internaţional de pictură „Orheiul Vechi” 2014, la Butuceni. Astăzi, 9 august, la Muzeul Naţional de Artă găzduieşte expoziţia ce va prezenta lucrările artiştilor plastici din Moldova, Anglia, Polonia, România, Germania, participanţi în cadrul simpozionului, transmite IPN.
Expoziţia reprezintă o continuitate a ediţiilor 2009-2013 ale Bienalei Internaţionale de Pictură şi întruneşte artişti plastici ca Gabriele Lockstaedt (Germania), Rick Copsey (Marea Britanie), Ewa Miazek (Polonia),Vasile Tolan, Suzana Fântânariu şi Florin Ciubotaru (România), Ghenadie Jalbă, Simion Zamşa şi Tudor Zbârnea (Moldova).
Fiecare dintre participanţii simpozionului a dispus de propriul arsenal de maniere stilistice şi abordări individuale, fiind cointeresaţi de experimentul artistic şi promovarea acestuia în mediul artistic european, a spus pentru IPN Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Artă.
Potrivit lui, Rik Copsey se autodefineşte atât ca adept atât al tradiţiei, cât şi al inovaţiilor, îmbinând pictura tradiţională cu tehnicile noi ale fotografiei, realizate la hotarul dintre tehnologia digitală şi tehnica tradiţională a picturii, fiind preocupat preponderent de arta landşaft-ului.
Gabriele Lockstaedt rămâne fidelă artei de şevalet şi promovează tehnicile tradiţionale orientându-se spre arte „povera”, îmbinând forma abstractă cu gestualismul.
Florin Ciubotaru, pictor din România, care în egală măsură practică sculptura şi pictura monumentală, unde momentul real este suplimentat de ispita metamorfozelor în lanţ, oscilează între imaginea unei idei nesofisticate şi dinamica imprevizibilă a soluţiilor ei plastice, a opinat Tudor Zbârnea.
„Pentru Suzana Fântânariu contează crearea imaginii detaliate a unei lumi de alternativă, ambiguă şi încremenite în dinamismul colajelor, iar colegul său,Vasile Tolan optează pentru o pictură gestuală, depăşind o simplă opţiune stilistică, prin care gestul artistului şi norma de creaţie impusă de epocă fuzionează. Ewa Miazek este o pictoriţă de factură postmodernistă, laconică şi expresivă”, a menţionat pictorul Tudor Zbârnea.
Directorul Muzeului de Artă, a spus că pentru Ghenadie Jalbă mesajul picturii variază între viziunile monumentale, simbolice, ale frescei, ca semn şi sens al istoriei şi respectului pentru tradiţie, asociat unei impecabile rigori profesionale.
„Simion Zamşa, care prin vocaţie experimentează în pictură şi grafică, divinizează memoria, care devine laitmotivul şi mesajul principal în descifrarea semnelor istorice ce s-au perindat pe parcursul mileniilor de civilizaţie umană”, a spus Tudor Zbârnea.
La rândul său, Ghenadie Jalbă a spus pentru IPN că Tudor Zbârnea este un pasionat cercetător al resurselor expresive ale imaginii „ce se desfăşoară în vastul spaţiu dintre expresionism şi abstracţia cu tentă simbolică, preferând o pictură unde domină naşterea formei într-o variantă generică transformată într-un epos al formei gata constituite”.
Expoziţia va fi deschisă până pe 7 septembrie, iar în perioada 15 septembrie-15 octombrie va fi prezentată la Muzeul de Istorie şi Etnografie din Soroca, după care va fi deschisă la Galeriile UAP din Iaşi, România.
