La 7 aprilie expiră mandatul preşedintelui Voronin

Marţi, 7 aprilie, expiră mandatul preşedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin. Mandatul preşedintelui se prelungeşte de drept până la desemnarea unui nou preşedinte, care urmează a fi ales cu votul a trei cincimi din cei totalul deputaţilor sau a 61 de deputaţi, a declarat pentru Info-Prim Neo expertul electoral al Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADOM), în cadrul Coaliţiei civice pentru alegeri libere şi corecte – „Coaliţia 2009”, juristul Ion Creangă. După alegerile din 5 aprilie, Comisia Electorală Centrală (CEC) va prezenta, în termen de 48 de ore după totalizarea rezultatelor alegerilor, Curţii Constituţionale (CC) listele deputaţilor aleşi şi ale candidaţilor supleanţi. În termen de 10 zile după primirea actelor de la CEC, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a unor eventuale contestaţii depuse de concurenţii electorali, CC urmează să confirme sau să infirme, printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Concomitent, CC va valida mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi. În cazul în care alegerile vor fi declarate legale, CEC va elibera legitimaţii deputaţilor aleşi. Potrivit lui Ion Creangă, după ce va fi validat mandatul său de deputat, Vladimir Voronin va fi concomitent şi preşedinte şi deputat. El poate sta în ambele fotolii timp de o lună, termen prevăzut de legislaţie pentru ca să se determine. În termen de 30 de zile de la validarea alegerilor, actualul preşedinte urmează să convoace prin decret prezidenţial noul parlament în prima sesiune. Din acest moment va începe formarea propriu-zisă a legislativului. Vor fi constituite organele de lucru: fracţiunile, parlamentare, comisiile permanente etc. Noului parlament îi revine misiunea să aleagă un nou preşedinte al R. Moldova. Legislativul va adopta o hotărâre privind anunţarea datei alegerilor preşedintelui. Această hotărâre se anunţă cu 30 zile înainte de alegeri. Pentru înaintarea candidaturilor la funcţia de preşedinte sunt rezervate 15 zile. De asemenea, urmează să fie adoptat un regulament pentru desfăşurarea alegerilor şi să fie formată o comisie de alegeri. La funcţia de preşedinte al R. Moldova poate candida orice persoană care are mai mult de 40 de ani, a trăit cel puţin 10 ani în R. Moldova, deţine cetăţenia R. Moldova şi cunoaşte limba de stat. Candidatura trebuie să fie susţinută de 15 deputaţi. Un deputat poate semna doar pentru un singur candidat. Astfel, la alegeri pot participa maximum şase deputaţi. Preşedintele este ales de deputaţi prin vot secret, cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Rezultatele alegerilor, aprobate de Parlament, sunt transmise la Curtea Constituţională pentru validare. După validare, are loc inaugurarea preşedintelui într-o şedinţă festivă a Parlamentului. Se citeşte hotărârea Curţii Constituţionale, preşedintele depune jurământul şi are loc o recepţie oficială. Noul preşedinte merge la Preşedinţie, unde este întâmpinat de vechiul preşedinte. Dacă nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se va organiza al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur. Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se vor organiza alegeri repetate. Dacă şi după alegerile repetate preşedintele nu va fi ales, preşedintele în exerciţiu va dizolva Parlamentul şi va stabili data unor noi alegeri. La 4 aprilie 2005, preşedintele R. Moldova, Vladimir Voronin, lider al PCRM, a fost reales în funcţie din primul tur, cu 75 de voturi favorabile – cu 14 mai multe decât minimul necesar de 61 de voturi pro. Pentru Voronin au votat deputaţii PCRM, dar şi deputaţii din Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), Partidul Democrat (PDM) şi trei parlamentari din Partidul Social Liberal (PSL), în frunte cu Oleg Serebrian, care în ajun au părăsit Blocul Moldova Democrată (BMD), pe listele căruia au ajuns în legislativ. La alegeri nu au participat doar parlamentarii din grupul condus de Serafim Urecheanu. Acest grup a rămas cu 23 de deputaţi, iar denumirea i-a fost schimbată din BMD în AMN – Alianţa „Moldova Noastră”. La 7 aprilie 2005, în cadrul unei şedinţe solemne comune a Parlamentului R. Moldova şi a Curţii Constituţionale, convocată în sala mare a Palatului Republicii, s-a desfăşurat ceremonia de învestire în funcţie, pentru un al doilea mandat de 4 ani, a preşedintelui Vladimir Voronin.