La 28 august va fi dată în exploatare Mănăstirea Căpriana

La 28 august, autorităţile centrale anunţă că vor da în exploatare Mănăstirea Căpriana, de hramul bisericii „Adormirea Maicii Domnului”. Premierul Vasile Tarlev a cerut responsabililor din Guvern, în cadrul şedinţei de miercuri, 22 august, „mobilizarea tuturor forţelor pentru a pregăti acest eveniment la cel mai înalt nivel”. El a menţionat că mănăstirea „este un complex de importanţă istorică pentru ţară şi întreaga societate a contribuit la renovarea acestuia”, fără a menţiona la cât s-au ridicat cheltuielile pentru această reconstrucţie. Startul campaniei ample de reconstrucţie a mănăstirii a fost dat în 2003 având în vedere situaţia deplorabilă în care s-a pomenit mănăstirea după guvernarea regimului sovietic. Toate lucrările de restaurare, atât ale bisericilor cât şi a corpurilor de chilii au fost efectuate sub directa coordonare a Preşedinţiei şi a Guvernului care a alocat fonduri mari pentru refacerea întregului complex mănăstiresc. Ansamblul mănăstirii Căpriana are 3 biserici: cea de vară - Adormirea Maicii Domnului, reconstruită de Petru Rareş la 1545; biserica de iarnă Sf. Gheorghe construită la 1840 şi biserica nouă Sf. Nicolae datată cu 1903. Lângă biserica „Adormirea Maicii Domnului” se află mormântul mitropolitului Gavril Bănulescu Bodoni. Mănăstirea Căpriana este situată la aproximativ 30 de km de Chişinău. Cea mai răspândită legendă este aceea că Mănăstirea Căpriana a fost întemeiată de Ştefan cel Mare în amintirea unui popas avut aici cu oastea cu care alungase tătarii peste Nistru. Legenda spune că Ştefan cel Mare împreună cu oştenii ar fi zărit o căprioară pe care ar fi vrut să o vâneze. Căprioara, speriată, se aşeză în genunchi, în semn de rugăciune, spre a fi lăsată în libertate. Ştefan văzând acest semn, bănuind că este un semn ceresc, dărui viaţă căprioarei, hotărând să înalţe pe acel loc o biserică.