La 27 martie se împlinesc 89 de ani de la unirea Basarabiei cu România

La 27 martie se împlinesc 89 de ani de la unirea Basarabiei cu România, produsă după mai bine de o sută de ani de ocupaţie a Basarabiei de către Rusia, în urma războiului ruso-turc. Potrivit istoricilor, la 25 septembrie 1917, cu prilejul Congresului ostaşilor moldoveni de la Chişinău s-a constituit organul reprezentativ numit Sfatul Ţării, care cuprindea 138 membri - 103 moldoveni, 13 ucraineni, 7 ruşi, 6 evrei, 5 găgăuzi, 2 nemţi, 1 polonez şi 1 armean. La 27 martie 1918, ora 5.00, Adunarea Sfatului Ţării a pus la vot unirea Basarabiei cu România. Cu 86 voturi pentru, 3 contra, 36 abţineri şi 13 absenţi, s-a declarat Unirea Basarabiei cu România. Actul istoric al Unirii spunea: "În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica democratică moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră, şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România". La 28 iunie 1940, trupele sovietice au ocupat Basarabia. Sute de mii de români din Basarabia şi Bucovina fie au fost împuşcaţi, închişi, deportaţi în Siberia, fie s-au refugiat. În 1944, sovieticii ocupă din nou Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, cinci insule pe braţul Chilia al Dunării, apoi Maramureşul din dreapta Tisei, iar în 1948 - şi Insula Şerpilor. Noile represiuni au făcut zeci de mii de victime.