La 24 februarie românii sărbătoresc "Ziua Îndrăgostiţilor", sau Dragobetele

La 24 februarie românii sărbătoresc "Ziua Îndrăgostiţilor", sau Dragobetele. În această zi fetele şi băieţii se întâlnesc pentru ca iubirea lor să ţină tot anul, precum a păsărilor ce se "logodesc" în această zi, susţin legendele populare. Dragobete înseamnă "beat de dragoste". În această zi, fetele îşi caută ursitul şi îl invită la horă. Tinerii primesc de la ele primul mărţişor şi apoi le oferă un bănuţ de aramă. Se spune că astfel, aleasa inimii lor va fi ferită de deochi. Divinitate mitologică similara lui Eros sau Cupidon, Dragobete, un bărbat chipeş şi iubăreţ, este considerat a fi fiul Dochiei. La daci Dragobetele era zeul care oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, după care şi-a extins activitatea, cununând îndrăgostiţii. Năvalnic, Dragobetele nu este blând ca Sfântul Valentin, dar, oricum, ocrotea şi purta noroc îndrăgostiţilor, tinerilor în general. Se spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană, numită Năvalnic, de Maica Precistă, după ce zeul a îndrăznit să-i încurce şi ei cărările. Pe vremuri, oamenii considerau luna februarie ca lună de primăvară, iar ziua de 24 ca începutul anului agricol, când natura se trezeşte, iar oamenii, intră în rezonanţă cu ea. Conform tradiţiei populare, dacă în ziua de Dragobete plouă sau ninge, atunci primăvara va veni devreme şi va fi frumoasă. De altfel, se spune că şi păsările ies astăzi din cuiburi şi vestesc primăvara.