La 2 aprilie este marcată Ziua mondială de conştientizare a problemelor autismului

La 2 aprilie este marcată Ziua mondială de conştientizare a problemelor autismului, conform iniţiativei Reuniunii mondiale în domeniul autismului. Prin marcarea acestei zile medicii îşi propun de a atrage atenţia, în special a părinţilor, asupra acestei probleme de sănătate, a simptomelor maladiei, pentru a fi depistată timpuriu la copii, transmite Info-Prim Neo cu referire la Ministerul Sănătăţii. Autismul infantil este o tulburare a dezvoltării copilului, ce este marcată printr-o anomalie, manifestată înaintea vârstei de 3 ani, şi printr-un tip caracteristic de funcţionare anormală a interacţiunii sociale, comunicării şi a unui comportament repetitiv. Diagnosticul autism se precizează după 3 ani. În medie, în lume autismul infantil se înregistrează la 3-4 din 10 mii de copii (0-18 ani) şi se întâlneşte de patru ori mai frecvent la băieţi. Copiii de până la 1 an nu reacţionează la prezenţa mamei, nu zâmbesc la demonstrarea diferitor jucării, nu au simţul foamei, au dereglări de somn, sunt excitabili. Lipsa reacţiei la prezenţa sau absenţa mamei persistă şi la vârste mai înaintate. Aceşti copii diferenţiază cu greu fiinţele şi obiectele din jur, au frică de tot ce apare nou în anturaj. La vârsta de 2-3 ani, la ei apar alte mişcări steriotipe (fuga „pe cerc”, diferite sărituri). Ei se joacă cu obiecte ce nu au destinaţia de joc (hârtiuţe, cârpuleţe, cutiuţe), refuză contactul cu semenii lor, preferând singurătatea. Jocurile au un caracter monoton, steriotip. Copiilor-autişti le este caracteristică privirea „alături” - nu privesc în ochi. În unele cazuri, ei demonstrează negativism faţă de mamă sau, invers, manifestă o afecţiune sporită, refuzând să rămână fără de mamă, deşi niciodată nu demonstrează gingăşie faţă de ea. Până la vârsta de 5-6 ani copilul-autist nu răspunde la întrebări, deşi ştie să vorbească. La majoritatea copiilor-autişti se evidenţiază insuficienţa intelectuală secundară sau retard mintal şi la circa 40% din ei se constată insuficienţa intelectuală uşoară sau intelect normal. În perioada preşcolară, pot apărea schimbări în comportament, precum afecte de agresivitate, dezinhibare motorie. În perioada şcolară, la aceşti copii treptat are loc reducţia autismului şi parţial transformarea în alte stări psihopatologice, dar autismul se păstrează ca o indiferenţă emoţională. Astfel, în această perioadă diagnoza poate fi modificată. Copiii cu autism se confruntă cu trei probleme principale ce ţin de: deprinderi sociale (nu reuşeşte să răspundă la numele său, nu se uită în ochii celui care îi vorbeşte, dă impresia că nu te aude, refuză să îmbrăţişeze, să ţină de mână), limbaj (începe să vorbească mai târziu decât ceilalţi copii, îşi pierde temporar coerenţa în vorbire, vorbeşte pe un ton şi ritm anormal, nu poate începe o conversaţie şi nici nu o poate dezvolta, poate repeta cuvinte şi chiar fraze, dar nu înţelege cum trebuie sa le folosească, nu percepe conţinutul) şi comportament (efectuează mişcări repetitive, cum ar fi: legănatul, rotirea sau lovirea cu mâna, este deranjat până şi de cele mai mici schimbări ale ritualurilor sau rutinelor, poate fi neobişnuit de sensibil la lumină, sunete sau atingere). Cea mai gravă formă de autism este marcată de o inadaptabilitate completă în comunicare sau la interacţionarea cu alte persoane. Părinţii ce observa astfel de simptome la copil trebuie să se adreseze la medicul de familie şi să consulte medicul neurolog, psihiatrul pentru copii. Esenţial în tratamentul copiilor cu autism este alegerea metodelor de educaţie psihologică, pedagogică şi ocupaţiile logopedice. Obiectivul de bază a tuturor specialiştilor este adaptarea socială îndelungată a copilului-autist, iar un rol major în educaţia unui copil cu autism revine părinţilor. Conform Programului naţional privind sănătatea mintală pentru anii 2007-2011, în municipii şi în raioanele R. Moldova este planificată deschiderea centrelor comunitare, în cadrul cărora vor activa psihiatri pentru copii, psihologi, logopezi, psihoterapeuţi, ergoterapeuţi. În aceste centre va fi creată posibilitatea tratamentului ambulatoriu şi organizarea diverselor trainingurilor pentru copii-autişti. În prezent asemenea centre funcţionează în municipiile Chişinău şi Bălţi şi în oraşul Ungheni.