Jurnaliştii cer să fie micşorat termenul de prezentare a informaţiilor solicitate de la instituţiile publice

Jurnaliştii opteză pentru modificarea Legii privind accesul la informaţie, astfel încât să primească informaţiile solicitate de la diverse instituţii publice într-un timp mult mai scurt decât cel prevăzut în lege (15 zile), transmite Info-Prim Neo. „Aceasta ar face munca noastră mai eficientă, impactul asupra cititorilor ar fi mai mare, iar instituţia în cauză ar deveni mult mai credibilă”, a declarat directorul Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, în cadrul şedinţei Grupului de Lucru Public-Privat (GLPP) pentru Fortificarea Presei, care a avut loc la 21 noiembrie la Vadul lui Vodă. Jurnaliştii de la diverse instituţii media au avut posibilitatea să-şi exprime nemulţumirile şi doleanţele legate de activitatea serviciilor de presă din cadrul diferitor instituţii publice, reprezentanţii cărora au fost prezenţi la eveniment. Ei au etichetat serviciile de presă drept „filtre informaţionale”, care nu permit accesul jurnaliştilor la informaţia veridică şi completă. „De cele mai multe ori, după zile lungi de aşteptare, primim un răspuns evaziv, care nici pe departe nu răspunde întrebărilor formulate în adresa instituţiei respective”, a spus Diana Lungu, reporter la „Ziarul de Gardă”. Jurnaliştii au polemizat cu ofiţerii de presă pe marginea modalităţii prin care se răspunde solicitărilor, a amânărilor nejustificate şi, în unele cazuri, a colaborării defectuoase între reprezentanţii media şi a instituţiilor publice. Petru Macovei, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente (API), a readus în prim-plan problema obţinerii informaţiei de la Camera Înregistrăriii de Stat, pentru care jurnaliştii sunt obligaţi să plătească şi a dat exemplul altor ţări din Europa, unde jurnaliştii au acces la baza de date a acestei instituţii contra unei sume achitate anual. Ofiţerii de presă, la rândul lor, s-au plâns de volumul mare de lucru, de solicitările exagerate şi i-au rugat pe jurnalişti să-i înţeleagă şi pe ei căci toată informaţia pe care o prezintă o coordonează cu direcţia instituţiei. Una dintre propunerile înaintate de aceştia a fost specializarea jurnaliştilor pe anumite domenii, astfel încât ei să nu fie nevoiţi să explice amănunţit anumite noţiuni specifice. În replică, jurnaliştii au spus că informaţia este destinată publicului larg, prin urmare trebuie să fie explicită, pe înţelesul tuturor. GLPP a fost constituit în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea cadrului legal şi statutului economic al sectorului mass-media” care este parte componentă a programului Consolidarea Capacităţii de Monitoring a Societăţii Civile în Republica Moldova, implementat de către Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED) cu asistenţa tehnică acordată de către Consiliul Internaţional pentru Cercetări şi Schimburi (IREX). Programul este finanţat de către Corporaţia Provocările Mileniului (MCC) şi administrat de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) în cadrul Programului Preliminar de Ţară (PPŢ) pentru Moldova. Scopul general al programului este de a consolida capacitatea de monitorizare şi advocacy a organizaţiilor societăţii civile şi mass-media în scopul prevenirii şi combaterii fenomenului corupţiei în R. Moldova. GLPP reuneşte 21 de reprezentanţi ai instituţiilor de media şi funcţionari publici şi are drept scop elaborarea unor recomandări concrete pentru îmbunătăţirea mediului de dezvoltare a mass-media din R. Moldova în conformitate cu prevederile PPŢ. Obiectivul general al GLPP este dezvoltarea şi consolidarea unui dialog transparent dintre structurile publice şi private în scopul sporirii capacităţii mass-media de monitorizare a politicilor publice, în special în ce priveşte corupţia şi accesul la informaţie.