Pe parcursul ultimului an, libertatea presei în Republica Moldova continuă să se ciocnească cu multiple provocări. Cadrul juridic a înregistrat evoluții insuficiente pentru a stimula activitatea presei, iar jurnaliștii au continuat să se confrunte cu amenințări și intimidări în timp ce informau cetățenii despre evenimentele de interes public. Aceasta este una din concluziile incluse în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2021 – 3 mai 2022, document lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, transmite IPN.
Memoriul a fost elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent și alte șase organizații neguvernamentale de media. Potrivit acestuia, spațiul informațional din Republica Moldova a rămas supus riscurilor majore de securitate, fiind inundat de produse media străine, în special din Federația Rusă, parte din ele vădit toxice și manipulatorii. Campania de vaccinare anti-COVID, criza energetică și agresiunea militară au completat lista subiectelor tradiționale predilecte pentru falsuri și dezinformare.
După declanșarea de către Federația Rusă a războiului împotriva Ucrainei autoritățile Republicii Moldova au întreprins, pe durata stării de urgență, măsuri restrictive în raport cu produsele media toxice și propagandistice ale statului agresor. Aceste acțiuni au fost însă tardive, populația Republicii Moldova fiind deja simptomatică, efectele dezinformării sistemice din partea Federației Ruse fiind greu de contracarat. Eforturile legiuitorului de a contracara răspândirea informațiilor false care afectează securitatea informațională a statului nu au generat deocamdată rezultate palpabile, proiectele de lege aflându-se la o etapă intermediară de legiferare.
Aplicarea inadecvată a legislației privind accesul la informație a continuat să fie o problemă majoră pentru presă. Când, cum și în ce condiții ar trebui autoritățile să „păzească” informațiile de ochii presei reprezintă încă o dilemă.
În această perioadă legiuitorul s-a axat preponderent pe legislația audiovizuală, iar modificările legislative ce vizează numirea și revocarea membrilor Consiliului Audiovizualului și a conducerii de vârf a furnizorului public de servicii media au stârnit critici din partea unor experți media naționali și internaționali. Activitatea unor instituții mass-media și a unor jurnaliști, cu precădere din presa independentă, a fost perturbată de multiple intimidări și amenințări, venite preponderent din partea actorilor politici.
Legislația națională a fost insuficientă pentru a răspunde necesităților de reglementare a activității mass-media. Reglementarea domeniilor ce vizează presa scrisă și cea online a rămas lacunară și insuficientă. Normele legale precare ce dictează regimul juridic al proprietății instituțiilor media împiedică monitorizarea, prevenirea și contracararea practicilor anticoncurențiale, se mai menționează în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova pentru perioada 3 mai 2021 – 3 mai 2022.