Juriştii caută soluţii pentru a găsi un echilibru între dreptul la libera exprimare şi dreptul la apărarea onoarei şi demnităţii

Un grup de jurişti, reprezentanţi ai mai multor organizaţii neguvernamentale, împreună cu reprezentanţi ai Parlamentului şi ai mass-media discută pe marginea oportunităţii adoptării proiectului de Lege privind libertatea de exprimare, proiect care a demarat la iniţiativa Centrului Independent de Jurnalism (CIJ) ca rezultat al situaţiei precare din R. Moldova la capitolul libertatea de exprimare şi defăimare. Proiectul de lege este readus în atenţia societăţii civile îndeosebi ca o luare de atitudine faţă de recenta iniţiativă a preşedintelui Vladimir Voronin privind modificarea al. 8 al art. 16 din Codul civil privind excluderea despăgubirilor materiale pentru prejudiciul moral cauzat prin defăimare, transmite Info-Prim Neo. Eugen Râbca, jurist în cadrul Asociaţiei Presei Independente, a declarat marţi, 8 iulie, în cadrul unei mese rotunde că proiectul de Lege cu privire la libertatea de exprimare este unul care are drept scop găsirea unui echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare şi informare, pe de o parte, şi dreptul la apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi a vieţii private, pe de altă parte. „Totodată, proiectul vine să transpună într-un limbaj accesibil juriştilor din R. Moldova jurisprudenţa europeană în domeniul libertăţii de exprimare şi a protecţiei vieţii private, proiectul fiind o compilaţie a standardelor europene”, a menţionat expertul. Spre deosebire de proiectul de Lege privind libertatea de exprimare, care prevede o serie de îmbunătăţiri a legislaţiei prin care să se concilieze cele două drepturi, iniţiativa legislativă a preşedintelui Vladimir Voronin tinde să excludă nuanţe ce ţin de daunele de ordin moral în cazul defăimării, în acest mod excluzând şi dreptul persoanei defăimate de a solicita atât despăgubiri morale, cât şi despăgubiri materiale, spune Eugen Râbca. Potrivit sursei citate, iniţiativa preşedintelui ar prezenta în continuare un pericol pentru R. Moldova şi ar contribui la majorarea cazurilor pierdute la CEDO. Stela Ţurcanu, consilier în cadrul Parlamentului a spus că proiectul are sorţi de izbândă, dar mai necesită anumite redactări, astfel încât să corespundă practicilor internaţionale, normelor CEDO şi legislaţiei naţionale. Olivia Pârţac, reprezentant al Consiliului pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale, unul din iniţiatorii proiectului, susţine că necesitatea elaborării documentului în cauză a fost dictată de complexitatea litigiilor privind exercitarea libertăţii de exprimare, privind lezarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale etc. Potrivit sursei citate, proiectul a fost iniţiat şi din cauza imperfecţiunii legislaţiei naţionale în domeniu. Referitor la iniţiativa legisltativă a preşedintelui Vladimir Voronin, ARTICLE 19 – organizaţia globală pentru libertatea de exprimare, cu sediul la Londra, consideră ca nu este potrivit ca din legislaţia R. Moldova să fie exclusă complet posibilitatea acordării în proceduri civile a despăgubirilor materiale pentru prejudiciul moral adus reputaţiei. ARTICLE 19 susţine că este potrivit sa se limiteze libertatea de exprimare în scopul protejării reputaţiei, deoarece reputaţia unei persoane este strâns legată de demnitatea ei. Astfel, diferite tipuri de remedii trebuie sa fie disponibile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin defăimare, iar scopul acestora trebuie sa fie repararea prejudiciului cauzat reputaţiei reclamantului, şi nu pedepsirea celor responsabili de răspândirea unor astfel de declaraţii. Potrivit analiştilor străini, propunerea preşedintelui Vladimir Voronin ar conduce la situaţia în care despăgubirile materiale pentru prejudiciul moral cauzat prin defăimare să nu mai poată fi acordate. Astfel, deşi victimele defăimării vor avea acces la unele remedii, ele nu vor putea pretinde daune morale, se mai arată în analiză. ARTICLE 19 admite că este potrivit să se limiteze libertatea de exprimare în scopul protejării reputaţiei, dar susţine că în acelaşi timp, legile privind defăimarea au protejat prea mult reputaţia persoanelor şi au abuzat excesiv de dreptul la libera de exprimare. Organizaţia recomandă ca sancţiunile pentru defăimare să instituie „o proporţionalitate rezonabilă faţă de prejudiciul adus reputaţiei” şi acest lucru trebuie prevăzut expres în legile naţionale privind defăimarea. Comentariul este prezentat la solicitarea Centrului Independent de Jurnalism din Moldova, care a invitat ARTICLE 19 să analizeze propunerea preşedintelui şi să ofere remedii de reparare a prejudiciului moral în caz de defăimare conform practicii dreptului internaţional.