Furtul banilor din cele trei bănci moldoveneşti a generat cel mai mare de la obţinerea Independenţei declin al Republicii Moldova pe cele mai importante direcţii, inclusiv sub aspectul integrării europene. Concluzii în acest sens sunt formulate în analiza IPN „Independenţa 2015: Anul Declinului, primul şi ultimul”, publicată luni, 24 august 2015. Autorul, Valeriu Vasilică, îşi argumentează opiniile în special prin faptul că pierderile înregistrate în ultimul an de Independenţă se cer măsurate nu doar pornind de la ceea ce s-a pierdut la modul direct, ci şi, în special, de la ceea ce nu s-a obţinut în condiţii fără precedent de favorabile în care s-a aflat ţara până nu demult. Pentru ca să nu se dovedească, ulterior, că cel de-al 24-lea an de Independenţă a fost şi ultimul an de integrare europeană în calitate de politică de stat şi opţiune majoritară, autorităţile sunt chemate să întreprindă măsuri neordinare şi rapide.
„Am vrea foarte mult să-l credem pe premierul Valeriu Streleţ, care spune că, prin constituirea noului guvern, Moldova s-a şi îndepărtat puţin de gura prăpastiei. Că aceeaşi semnificaţie o au primele acţiuni anunţate pentru consolidarea sistemului financiar-bancar, restabilirea relaţiilor cu FMI, reanimarea mecanismelor de soluţionare a conflictului transnistrean, spargerea breşei în zidul problemelor dintre Chişinău şi Comrat etc.”, se spune în analiză.
Însă acţiunile anunţate rămân, deocamdată, la nivelul bunelor intenţii şi suficient de departe de sugestiile formulate recent de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, menite „să întoarcă statul captiv cetăţenilor săi”. „Printre acestea – elucidarea grabnică şi eficientă a „furtului secolului”, „iar guvernul trebuie să înceapă imediat să epureze oficialii corupţi din organele publice. Judecătorii, unii dintre care foarte sus-puşi, care au fost acuzaţi că au abuzat în mod sfruntat de putere, trebuie anchetaţi. Organele de drept, de asemenea, trebuie să facă tot ce le stă în putere şi să reţină persoanele ce se fac vinovate de marele jaf bancar…”, afirmă înaltul oficial european.
Pe de altă parte, starea de lucruri care îi alarmează atât de mult pe partenerii europeni a fost creată pe parcursul multor ani, prin acţiuni deliberate ale clasei politice moldoveneşti, şi este de aşteptat că derularea filmului înapoi va fi o procedură grea, complicată şi de durată, dacă va fi posibilă, în general, consideră autorul.
„Această doză de pesimism este justificată şi de alte prime semnale, de alt ordin, lansate de noua-veche guvernare. Perpetuarea aceloraşi oameni la funcţiile de conducere în autorităţile publice centrale la nivel de ministere şi agenţii, de multe ori prin numiri bizare şi scandaloase, trezeşte, din nou, suspiciuni rezonabile privind lipsa de capacitate şi voinţă de a schimba lucrurile în mod radical, care să însemne, în cele din urmă, „întoarcere statului proprietarilor lui de drept – cetăţenii”. Din contra, anti-reformele propuse în primele zile de guvernare, la Ministerul Educaţiei, de exemplu, sugerează subordonarea şi mai mare, şi mai profundă a instituţiilor statului intereselor de partid, eventual, de grup şi personale. Din primele zile, reformele operate cu atâta greu într-un singur domeniu, cel al educaţiei, sunt eliminate de către sistem, ca pasta de dinţi din tub, aşa cum anterior, a fost eliminată promotoarea reformelor, Maia Sandu”, concluzionează analiza IPN „Independenţa 2015: Anul Declinului, primul şi ultimul”.
