Furtul banilor din cele trei bănci moldoveneşti a generat cel mai mare de la obţinerea Independenţei declin al Republicii Moldova pe cele mai importante direcţii, inclusiv sub aspect politic şi moral. Concluzii în acest sens sunt formulate în analiza IPN „Independenţa 2015: Anul Declinului, primul şi ultimul”, publicată luni, 24 august 2015. Autorul, Valeriu Vasilică, îşi argumentează opiniile în special prin faptul că pierderile înregistrate în ultimul an de Independenţă se cer măsurate nu doar pornind de la ceea ce s-a pierdut la modul direct, ci şi, în special, de la ceea ce nu s-a obţinut în condiţii fără precedent de favorabile în care s-a aflat ţara până nu demult.
„Sub aspect politic, „jaful secolului” a însemnat finalizarea procesului de „disfuncţionalizare” a instituţiilor statului şi a statului în ansamblu, care, din această cauză, s-au dovedit incapabile să protejeze banul privat şi public, dar şi cetăţenii în general, de cel mai mare „atac raider” din istoria ţării, după ce cercurile şi persoanele interesate au „exersat”, pe sute şi mii de alte cazuri, „mai mici” pe parcursul anilor. Vinovată de această situaţie se face clasa politică, cea care a promovat cu insistenţă demnă de scopuri mai nobile şi a obţinut subordonarea instituţiilor publice unor scopuri de partid, eventual, şi de grup, eventual, şi personale. În aceste condiţii, asupra clasei politice moldoveneşti planează suspiciuni rezonabile de incapacitate totală în gestionarea treburilor statului şi, eventual, de complicitate în devalizarea ţării în ansamblu”, afirmă autorul.
Societatea moldovenească a primit o lovitură, de asemenea, fără precedent şi sub aspect moral. „Ceea ce s-a întâmplat în cazul „jafului” denotă cote periculoase de degradare morală a unei părţi considerabile din elite, „formatoare de mode”, inclusiv în morală. Societatea a fost împinsă într-o stare de depresie morală, de unde îi vine tot mai greu să se opună influenţelor nefaste de mentalitate şi comportament, care în vremuri mai bune sunt catalogate adecvat şi univoc în scara de valori între bine şi rău. S-a dovedit, într-un moment, că este mai bine să furi „cu miliardul”, pentru că n-o să ţi se întâmple nimic, decât să dai sau să iei mită o sută-două de euro. Şi nu contează că şi una, şi alta făceau cândva parte din categoria răului”, scrie în analiza IPN.
Autorul constată cu regret că în urma devalizării băncilor nu s-au produs acţiuni adecvate situaţiei, inclusiv demisii. „Nicio demisie, nici măcar „de onoare”, după un asemenea act criminal de proporţii mai mult decât naţionale, prin care trebuie să presupunem că au trecut, direct sau indirect, toţi „responsabilii” de la absolut toate nivelele puterii. Direct - cei implicaţi, indirect – cei care au închis ochii şi… „au căscat gura”. Fie că nu mai are cine demite şi sancţiona în ţara aceasta şi trebuie să ne întrebăm, de ce, fie că nu au mai rămas rezerve de onoare în Moldova la cel de-al 24-lea an de Independenţă. Şi toate se petrec pe fundalul discursului cinic necontenit privind „statul pentru cetăţean”, „interesul cetăţeanului”, „valori europene”…”, concluzionează analiza IPN „Independenţa 2015: Anul Declinului, primul şi ultimul”.
