Furtul banilor din cele trei bănci moldoveneşti a generat cel mai mare de la obţinerea Independenţei declin al Republicii Moldova pe cele mai importante direcţii, inclusiv sub aspect economic şi special. Concluzii în acest sens sunt formulate în analiza IPN „Independenţa 2015: Anul Declinului, primul şi ultimul”, publicată luni, 24 august 2015. Autorul, Valeriu Vasilică, îşi argumentează opiniile în special prin faptul că pierderile înregistrate în ultimul an de Independenţă se cer măsurate nu doar pornind de la ceea ce s-a pierdut la modul direct, ci şi, în special, de la ceea ce nu s-a obţinut în condiţii fără precedent de favorabile în care s-a aflat ţara până nu demult.
„În linii mari, declinul din 2014-2015 s-a manifestat prin „jaful secolului”, când din sistemul bancar al ţării a fost furat, după diferite estimări, un miliard de euro sau de dolari americani, ceea ce reprezintă cam jumătate din bugetul anual al ţării. Cifrele reale pot fi oarecum altele, cert este însuşi faptul furtului, deschis şi cinic, în proporţii despre care un ambasador străin a fost nevoit să spună că nu înţelege „cum dintr-o ţară atât de mică s-a putut fura atât de mult?” Problema cea mare constă nu doar şi nu atât în proporţiile fără precedent ale furtului propriu-zis, ci în efectele, directe şi indirecte, pe care le-a generat sau le-a developat acesta. Efecte care se referă la, practic, toate aspectele vieţii sociale din Republica Moldova”, se spune în analiză.
Conform autorului, sub aspect economic, ţara s-a lipsit de o parte importantă a posibilităţilor de susţinere a economiei şi agenţilor economici, în special în domeniul investiţiilor şi construcţiei capitale, ceea ce a însemnat stoparea proceselor de dezvoltare pentru o perioadă indefinită.
„Majorarea tarifelor la resursele energetice, respectiv, creşterea esenţială a preţurilor de cost a producţiei autohtone a făcut şi va face în viitor multe jertfe economice din rândul agenţilor economici, inclusiv managerilor şi specialiştilor. Furtul a generat sistarea relaţiilor Moldovei cu partenerii de dezvoltare, a finanţărilor directe din partea acestora, ceea ce, la rândul său, a servit drept semnal de interdicţie pentru intrările de capital şi investitori străini în ţară. Pe moment, lista acestui gen de efecte este foarte incompletă, iar piederile-necâştigurile cresc în fiecare zi în progresie geometrică. Multe dintre ele nu vor mai putea fi recuperate niciodată”, afirmă autorul.
Pierderile generate de furtul banilor sub aspect social sunt provocate, din nou, de majorarea în lanţ tarifelor şi a preţurilor, care, la rândul lor, aduc un val general de scumpiri şi sărăcire a populaţiei, incomparabil de mare cu procesele de scumpiri şi sărăcire din ultimii ani. „Iar acestea sunt teren fertil pentru ample mişcări de protest şi destabilizare a situaţiei, incompatibile cu dezvoltarea, coeziunea socială, bunăstarea, dar şi cu integrarea europeană. Lista şi aici este incompletă, iar efectele negative finale – incomensurabile la această etapă”, concluzionează analiza IPN „Independenţa 2015: Anul Declinului, primul şi ultimul”.
